Connect with us

Sfaturi practice

Despre glicina mov numită și salcâm mov sau visteria

Published

on

Glicina (wisteria floribunda), numită în popor și salcâm mov urcător sau visteria, este cea mai cunoscută plantă cățărătoare decorativă, folosită de către designerii de gradină special pentru înfrumusețarea spațiilor exterioare. Glicina poate avea mai multe culori precum mov, alb sau roz.

Florile glicinei sunt asemănătoare cu cele de salcâm, este un arbust care se aseamănă cu vița de vie și poate fi legată așa încât să ajungă la forma dorită. Se pot face bolte foarte frumoase cu glicină, precum în poza de mai jos.

Plantare

Plantarea se face toamna sau primăvara, în locuri însorite, pe soluri fertile, ușor umede și bine drenate.

Groapa în care se plantează glicina trebuie să abia 50 centimetri adâncime, iar distanța minimă dintre plante trebuie să fie de 2 metri.

Dacă solul nu este fertil, se recomandă adăugarea de compost.

Inmultire glicina

Înmulțirea glicinei se poate face prin mai multe metode: semințe, butași, altoire și marcotaj.

De departe cea mai ușoară modalitate de înmulțire o reprezintă butășirea. Se folosesc întotdeauna butași care au încă coaja verde, fară coajă lemnoasă. Butașii de 10 centimetri se plantează în pământ în care este adăugată turbă cu nisip. După ce butașul a prins rădăcină, timp de minim 6 luni se va oferi îngrijire sporită și planta vă fi ținută într-un loc protejat. Ulterior se va putea muta în gradină.

Butășirea la glicină se începe în luna august, când se taie butași de 10 centimetri lungime și se plantează în ghivece cu turbă și nisip.

O altă metodă de înmulțire este prin marcotaj. Se iau vițele unei plante mature și se îngroapă în pământ, așa încât să dezvolte rădăcină.

Inmultirea prin marcotaj la glicina

Inmultire glicina prin seminte

Înmulțirea cu ajutorul semințelor este mai dificilă și necesita o mai lungă așteptare. Trebuie știut încă de la început că semințele de glicină germineza la lumina, așa că acestea nu trebuie acoperite deloc cu pământ.

Pentru germinare, semințele au nevoie adesea de stimulenți rizogeni, precum Radistim, Belvitan, Calux.

Pentru a ajuta germinarea, se adaugă apă călduță în primele 24 de ore. Germinarea semințelor are loc într-un interval de 6 și 20 de zile. Semințele se plantează toamna sau primăvara în interior pe pervazul geamului sau în sera. Trebuie totuși specificat că înmulțirea prin semințe are o șansă de reușită de doar 50%.

Plantarea în gradina a răsadurilor se face în luna mai dacă au fost sădite în toamna sau în luna noiembrie dacă au fost sădite în primăvară. Fiind sensibile la îngheț, se vor proteja cu folie pe timpul iernii.

Ingrijire

Nu este un arbust foarte pretențios la întreținere, însă în primii ani necesită o oarecare atenție. se aplică un strat de compost la baza tulpinei și daca este posibil un strat de mușchi pentru a reține umezeala. Se vor smulge buruienile nedorite care vor crește la baza tulpinii. Udarea trebuie să fie regulată, așa încât să aibă mereu un sol reavăn (care are suficientă umiditate).

Tăierea

Este o plantă cu creștere rapidă, asta înseamnă că trebuie o atenție sporita pentru a fi dirijata corect în cazul în care doriți să faceți o boltă sau un „perete” de flori. Tăierea se recomandă atât pentru dirijarea vițelor cât și pentru o înflorire mai abundentă.

Trebuie știut că florile se dezvoltă pe ramurile din anul precedent, numite coarde de un an. Astfel, cele mai indicate tăieri sunt tăierile bianuale (primăvara și toamna).

Tăierea se poate efectua și vara, în luna august, scurtând ramurile din anul curent la o lungime de 15 centimetri, dar asta după trecerea florilor. Efectuând această taiere de vară, planta va mai înflori încă o dată.

De ce nu infloreste glicina

Daca planta nu înflorește atunci înseamnă că ați efectuat o taiere greșită sau nu are suficient soare. Daca totuși tăierea a fost corectă, atunci putem apela la mici trucuri pentru a ajuta glicina să înflorească. Primăvara se aplică superfosfat, un îngrășământ ce conține fosfor, sulf și calciu, recomandat pentru toate tipurile de sol și care corectează carentele de fosfor ale solului.

Un alt truc care poate fi aplicat pentru înflorire, este acela de a reteza rădăcinile prin săpare cu cazmaua, la circa 40 centimetri în jurul plantei.

Pret glicina

În tara noastră se găsesc butași de glicină la preturi între 10 și 100 de lei în funcție de maturitatea plantei.

O plantă de glicină de 15-20cm costă în jur de 30 de lei pe site-urile de profil. Prețul creste odată cu înălțimea, ajungând până la 100 de lei pentru o plantă de glicină de 1,4 metri.

Daca totuși aveți o plantă de glicină, recomandăm butășirea sau marcotarea ei pentru înmulțire.

Rețineți:
– Glicina nu necesită udare excesivă. Se recomandă o îngrijire mai atentă și o udare mai bună în perioadele verii, atunci când e secetă.
– Glicina iubește căldură și se recomandă să fie plantată în bătaia soarelui.
– Daca planta nu are cel puțin 6 ore de soare pe zi, risca să nu înflorească.
– Se utilizează îngrășăminte pe baza de superfosfați primăvara și toamna pentru a stimula înflorirea
– Se folosesc cu măsură îngrășămintele pe bază de azot pentru a nu afecta înflorirea.
– Florile și semințele de glicină nu trebuie folosite în medicina naturistă, deoarece semințele produse în păstăi conțin saponină, care este toxică și poate provoca probleme de vorbire, amețeli sau vărsături.

Apasa ca sa comentezi
0 0 votes
Article Rating
Subscribe
Notify of
guest
0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments

Sfaturi practice

Cum se face o afumatoare in mod corect. Afumarea la rece

Published

on

Afumarea se practică de mii de ani și reprezintă o formă de conservare a cărnii și peștelui. În acest articol o să prezentăm modul în care puteți construi o afumătoare în mod corect, pentru afumarea la rece.

Ce înseamnă afumare la rece?
Înseamnă că fumul care vă ajunge la carne, va avea o temperatura care să nu depășească 24 de grade Celsius. Unii experți din domeniu spun că afumarea la rece poate fi făcută și ar fi de preferat, să fie făcută cu fum la temperatura de 10-15 grade Celsius. În orice caz, se recomandă că fumul să nu aibă o temperatura la ieșire de mai mult de 24 grade.

Care este diferență dintre afumarea la cald și afumarea la rece?
Metoda afumării la rece reprezintă o conservare mai bună a cărnii, pe o perioadă mai lungă de timp, în timp ce afumarea la cald nu permite conservarea pe o perioadă foate lungă de timp, deoarece carnea este tratată termic. O carne gătita termic asemeni că pe grătar doar că se face cu fum, nu se păstrează mult timp chiar dacă e ținută în frigider.

Afumarea la rece se face în cabine din cărămidă, blocuri de beton, scânduri. Principalul factor care trebuie luat în seamă indiferent de materialul ales pentru construirea afumătorii, este: focarul unde ard lemnele trebuie să fie situat la o distanță de minimum 2 metri față de camera de afumare.

Este necesară distanța de 2 metri între locul focului și camera de afumare pentru ca fumul să ajungă rece. De asemenea, pentru o răcire mai eficientă, conducta coșului de fum trebuie să treacă pe sub pământ unde primește o porție suplimentară de rece din sol.

Procesul de afumare la rece este foarte lung și durează de la câteva zile la câteva săptămâni, dar timpul petrecut merită cu siguranță, produsele fiind foarte gustoase după finalizarea întregului proces.

Metoda de construire a unei afumători
În cazul de fata, am ales materiale precum: cărămidă, scandură, ciment, țeavă de coș, grătar pentru așezarea cărnii.

Daca doriți să construiți o afumătoare precum cea din imaginile noastre, mai aveți nevoie de câteva unelte precum: lopată, mistrie, ciocan, fierăstrău.

Schema prin care să înțelegeți modul de funcționare a unei afumătoare cu fum rece

În schema de mai sus puteți observa distanța dintre locul focarului și camera de afumare, care este situată la o distanță de 2 metri.

Construire afumatoare pas cu pas
1. Se toarnă o placă de beton de 1.5 pe 1.5 metri sau în funcție de cât de mare se dorește a fi afumătoarea. În mijlocul plăcii se face o gaura rotundă sau pătrată, deservind că loc pe unde va pătrunde fumul în interior. Se montează țeavă pe sub pământ, la circa 20cm adâncime, cu lungimea de 2 metri.

Acest pas se face doar daca doriți să aveți o afumătoare pentru mai mulți ani. Daca doriți să faceți o afumătoare temporar, pentru un singur sezon, recomand să faceți una simpla fară placă de beton.

2. Montarea cărămizilor de tip bolțari

Înălțimea camerei de afumare poate avea între 1.5 metri și 2 metri, în funcție de cât de mare doriți să fie spațiul din interior.

Acoperișul

Acoperișul trebuie să fie din lemn, care la rândul sau poate fi acoperit cu tablă sau țiglă. Aveți în vedere să lașați un spațiu de ieșire a fumului, așa încât, prin partea din față sau din spate să poată ieși fumul din camera de afumare.

3. Focarul

După cum am spus mai sus, focarul trebuie să fie amplasat la 2 metri de camera de afumare și conectate printr-o țeavă fie trecuta prin pământ, fie pe la suprafață.

Camera de afumare

In acest moment avand o camera de afumare destul de incapatoare, pot fi puse rafturi de tip grătar.

Afumarea la rece cu o afumatoare simpla sezoniera
Cum mulți dintre dvs. nu doriți să construiți o afumătoare pe care să o păstrați mai mulți ani, vom discuta în acest articol și despre afumătoarele de sezon, făcute doar pentru doar o singură afumare înaintea sărbătorilor de iarnă. În cazul acesta vom vorbi despre materiale mai puțin costisitoare.

Aveți nevoie de: un butoi de metal de 200-300 litri, câteva placi de tiglă sau un coș de fum, o bucată de panza de cânepă (iută)

Foto: T. Neacşu

Principiul este același, butoiul îi va fi îndepărtat fundul. Se va face un canal de la butoi la camera de ardere, de 1.5-2m, iar deasupra se vor așeza bucăți de tiglă sau pietre.

La ce tipuri de carne se face afumarea

  • Afumarea la rece se face pentru: șuncă, jambon, cârnați cruzi, coaste, oase de porc, rasoale, salam crud sau uscat, mușchi.
  • Afumarea la cald se face pentru: cârnați fierți, pește și alte mezeluri. În cazul afumării la cald, după afumare se face o fierbere pentru a se pătrunde mai bine.

Cât timp se face afumarea la rece?

  • Pentru cârnați se face o afumare la rece de maximum jumătate de zi
  • Pentru salamuri se face o afumare de 1 zi
  • Pentru bucăți de carne mai mari, se face o afumare de 1-2 zile pentru fiecare kilogram de carne. Se va face și pauza, o zi fum rece, o zi de pauză, o zi fum rece, iar pauză. Este recomandată această pauză pentru a pătrunde fumul în profunzime.

Cum se face afumarea la rece?
Este de preferat a se face cu rumeguș, fară flacăra, fumul să iasă ușor către camera de afumare. În general se folosește rumeguș uscat în combinație cu rumeguș umed. Atenție, rumegușul umed nu înseamnă că vă fi ud, ci doar se vă umezi înainte cu puțină apă. Este important să nu apară flacăra pentru că temperatura vă creste și vă degaja căldură către camera de afumare. Adesea se pune un cărbune dedesubt și se acoperă cu rumeguș. Interesul nostru este că focul să mocnească și să scoată numai fum.

Cum se face afumarea la cald?
Afumarea la cald se face cu lemne. Se face focul în mod obișnuit și atunci când flacăra scade și nu mai are aceasi putere, se pun preparatele în afumătoare. Se întreține o flacăra mică în tot acest timp.

Temperatura de afumare la cald este situată undeva intre 60 și 75 grade. În afumarea la cald, carnații și peștii pot fi scoși după 1-2 ore. În cazul mușchiului sau a kaizerului, pot fi scoase după 4 ore. Afumarea la cald nu reprezintă o metodă de conservare prea lungă, ci mai degrabă are loc o gătire parțială a preparatelor. Se recomandă fierberea preparatelor după ce au fost afumate la cald.

Ce tip de lemne se folosește la afumare?
După cum am mai spus, în cazul afumării la rece se folosește rumegușul, iar în cazul afumării la cald se folosesc lemnele, de preferat de esență tare: fag, stejar, sau lemne de pomi fructiferi: cireș, prun, măr (fară nuc). De asemenea, nu se folosesc: brad, pin sau alte rășinoase, pot da un gust amar preparatelor.

Continue Reading

Trending

0
Would love your thoughts, please comment.x
()
x