Creşterea crapului pentru consum

Creşterea crapului este un subiect intens discutat în România şi reprezinta o afacere de viitor ce poate aduce profituri bune piscicultorilor. Datele statistice indică faptul că producția de crap comun a scăzut considerabil în ultimii ani în România. Neadaptarea piscicultorilor la tehnologii moderne şi lăsarea de izbelişte a lacurilor, a dus în timp la scăderea producţiei de crap.

Habitat și biologie

Crapul sălbatic comun (denumit în general „crap”) trăiește în fluvii şi râuri, în zonele inundate și în apele puțin adânci, cum ar fi lacurile, iazurile și băltile inundate de ape. Crapii sunt în principal peşti de fund, dar caută hrană în straturile medii și superioare ale apei. Arealul lor tipic din Europa este în lacuri de mică adâncime, eutrofice cu fundul noroios și vegetație acvatică densă. Spectrul ecologic al crapului este larg. Cea mai bună creștere este obținută atunci când temperatura apei variază între 23 ° C și 30 ° C.

Peștele poate supraviețui perioadelor reci de iarnă. Salinitatea până la aproximativ 5% este tolerată. Intervalul optim de pH este între 6,5-9,0. Speciile pot supraviețui concentrației scăzute de oxigen (0,3-0,5 mg / litru), precum și suprasaturației. Crapul este omnivor, cu o tendință ridicată spre consumul de alimente de tip animal, cum ar fi insectele de apă, larvele de insecte, viermii, moluștele și zooplanctonul. Consumul zooplanctonului este dominant în iazurile unde densitatea de peşte este ridicată.

În plus, crapul consumă tulpinile, frunzele și semințele de plante acvatice și terestre.

Creșterea zilnică a crapului poate fi de 2 până la 4 procente din greutatea corporală. Crapii pot atinge 0,600g până la 1,0 kg greutate corporală într-un singur sezon în iazurile destinate policulturii în zonele subtropicale si tropicale. Creșterea este mult mai lentă în zona temperată: aici, peștii ating greutatea corporală de 1 până la 2 kg după 2 până la 4 sezoane de creștere. În Europa, crapii de sex feminin au nevoie de aproximativ 11 000 până la 12 000 grade-zile pentru a ajunge la maturitate.

Înmulțirea crapului european începe când temperatura apei este de 17-18 ° C. Dezvoltarea embrionară a crapului durează aproximativ 3 zile la 20-23 ° C (60-70 grade-zile).

Avantajele creşterii crapului

Există numeroase avantaje creşterii crapului în monocultură sau policultură. Cele mai multe dintre ele sunt descrise mai jos.

1. Consumați multe tipuri de hrană, de la zooplancton şi larve până la cereale oferite de catre piscicultor.
2. Este un peşte pasnic care nu duce lupte cu alta specie pentru hrană.
3. Sunt rezinsteţi la boli şi viruşi.
4. Au un spor de creştere rapid.
5. Mănâncă furaje ieftine şi furaje care pot fi considerate rebutuuri.
6. Este un peşte gustos şi este căutat având valoare economică.
7. Poate fi înmulţit artificial şi crescut în mod intensiv.

Metode de creştere a crapului

cresterea crapului
Creşterea crapului în iazuri

Metodele de creştere a crapului depind de zona sau de mediul înconjurător, disponibilitatea echipamentelor, situația financiară, cunoștințele și abilitățile piscicultorului.

1. Metoda extensivă de creştere a crapului (clasică)
Creşterea crapului cu hrană naturală bazându-se doar pe productivitatea naturală a iazului. Aceasta metoda este extensivă şi nu se intervine cu hrană suplimentară în general. Sau dacă se intervine, hrana este foarte putină. Dezanvatajele acestei metode sunt categorice, o productie mai scăzută.

2. Metoda semi-intensivă de creştere a crapului
In cazul metodei semi-intensive, iazul se pregăteste conform instructiunilor pentru piscicultură, se folosesc ingrăsăminte şi de asemenea, hrană suplimentară. Deseori în cazul metodei semi-intensive se folosesc ca şi hrană cerealele, indeosebi hrană naturală, şi se intervine pentru ameliorarea fizico-chimica a apei prin ingrasăminte şi amendamente. La metoda semi-intensivă putem vorbi şi despre creşterea crapului in mod ecologic.

3. Metoda intensivă de creştere a crapului
Cresterea crapului în mod intensiv se face în iazuri mici, de până in 10 ha, se folosesc furaje de calitate care au raport de creştere ridicat, se folosesc îngrăşăminte de calitate. Densitatea de peste in cazul metodei intensive este mare, utilizând în acelaşi timp tehnologii de creştere ridicate.

Alegerea iazului
Probabil cel mai important lucru pentru creşterea crapului este buna alegere a unui iaz. În funcţie de metoda de creştere, se va alege iazul asa încât să se aibă in vedere urmatoarele lucruri: tipul iazului, analiza fizico-chimica a iazului, sporul natural al iazului, paza, transportul, centre de desfacere, transportarea gunoiului, etc.

Cum se alege iazul pentru creşterea crapului

Este indicat să fiţi proprietari, dacă nu este posibil, trebuie să ştiţi ca aveti nevoie de cel putin 5 ani dacă iazul este închiriat.

1. Se va avea în calcul dacă este posibilitatea ca iazul să fie afectat de inundaţii sa alunecări de teren.
2. Adâncimea trebuie sa fie intre 1 si 5 metri. O adâncime mult prea mare a iazului nu este îndicată, având in vedere ca razele soarelui nu pătrund mai jos de 2 metri adâncime. Iazul trebuie sa fie structurat aşa încât să aibă adâncimi medii de 1m şi locuri de refugiu pentru peşti in perioada de iarnă sau vara la temperaturi ridicate. Cea mai buna adâncime de iernare pentru crap este la sub 2m adâncimie.
3. Nu este indicat ca iazul să aibă multi copaci pe mal. Frunzele vor cădea în apă şi in procesul de descompunere vor consuma oxigen.
4. Iazul trebuie să fie în bătaia soarelui cel putin 7-8 ore pe zi.
5. Malurile să fie bine consolidate, aşa încât să nu existe problema ruperii lor.
6. Analiza fizico-chimică a apei aşa încât să permită creşterea crapului.
7. Debitul de apă la intrare trebuie să asigure schimbarea completă a apei în curs de o lună.

Tipuri de îngrăşăminte folosite in cresterea crapului

Sunt două tipuri de ingrăşăminte ce pot fi folosite: organice (naturale) si anorganice (chimice). Îngrăşămintele organice sunt: gunoi de grajd, gunoi de pasăre. Ingrăsămintele anorganice sunt cele chimice: azot, fosfor potasiu.

Îngrăşămintele contribuie la creşterea hranei naturale din iaz şi sunt foarte importante în creşterea crapului. Trebuie asigurată întotdeauna o calitate bună a apei pentru a avea o producţie bună. La cel puţin cinci ani iazul ar trebui să fie golit, curăţat de materia de pe fund (nămol), lăsat o iarnă şi o vară la mineralizat, intervenit cu var nestins sau var cloros pentru a distruge virusii si ciupercile şi pentru ameliorarea fundului iazului. În cazul iazurilor mici, unde se practica cresterea intensivă a crapului, golirea şi curătarea fundului iazului este indicat să se facă anual.

Structura fizico-chimica a apei pentru creşterea crapului
Elementul principal al agriculturii piscicole este apa. Fără apă proaspătă, curată și sănătoasă, creşterea crapului nu va fi profitabilă. Deci, trebuie să existe o sursă curată de apă lângă iaz. De asemenea, trebuie să țineți cont de faptul că peștii răpitori nu ar trebui fie prezenţi în iaz. Debitul de apă care întră în iaz ar trebui să asigure un schimb complet la cel putin o lună.

Creşterea crapului in policultură
Se rentează creşterea crapului în policultură, adică cu o altă specie, si anume, fitofagul. Reziduurile de hrană şi dejectiilor crapilor vor creşte cantitatea de fitoplancton în iaz. Pentru a nu interveni cu substanţe chimice, se recomandă popularea crapului in policultură cu fitofagul, un peşte care se hrăneste cu fitoplancton. Nu se recomandă carasul, fiind un peşte dăunator, concurent la hrană cu crapul.

Creşterea crapului

1. Iazul trebuie să ofere cel putin 10% hrană naturala. Hrana naturală este formată din: larve, zooplancton, fitoplancton, melci, plante.
2. Cerinţele minime ale crapului: continutul de oxigen solvit al apei trebuie sa fie între 3 si 5mg/l. PH-ul optim trebuie sa fie intre: 6,5 si 9, dar cel mai indicat este un PH 7-8. Transparenta apei cel putin 35-40cm. Concentratia de amoniac trebuie sa fie spre 0, dar este tolerată o concetraţie maxima de 1mg/l, dar care este toxică dacă se menţine mai mult de 24 de ore.
3. Temperatura optimă pentru crap este de 20-28 grade Celsius, dar el se hrăneste tot timpul cât apa este caldă. Sub temperatura de 12 grade, acesta nu se mai hrăneste decât foarte rar, dând semne de hibernare.
4. Necesarul de furaje: pentru a obtine 1kg de carne de crap, se vor distribui circa 3-4kg de furaje. Dacă alegem o creştere intensivă, se vor distribui furaje extrudate, cu o proportie mare de proteine si grăsimi. Acestea au un raport de conversie de 1:1, adică la 1kg de furaje distribuite, obţinem 1kg de carne de peste.
5. Perioada de furajare: se va furaja începând cu 15 mai, pentru ca până la această dată peştii vor fi lăsaţi să consume hrana naturală din bazin.

[Total: 4 Medie: 5]

Un comentariu la „Creşterea crapului pentru consum”

Lasă un comentariu