Creşterea crapului în heleştee

Tot mai mulţi români sunt dornici de a şti mai multe despre creşterea crapului în heleştee din simplul motiv că îşi doresc construirea unuia. În acest articol vom vorbi despre cum poate fi făcut un heleşteu, cum trebuie populat cu crap un heleşteu, condiţii de bază pentru ca peştele să supravieţuiască, dar şi despre posibilele costuri privind cresterea crapului în heleştee.

Constructia heleşteului

1. Prin săpare
Dacă avem o sursă de apă constantă, care va asigura un debit corespunzător de apă, este indicată construcţia heleşteului prin săpare, iar pamantul scos din groapă, se va folosi ca şi diguri.
Costurile estimative: aproximativ 160 lei / ora pentru excavator. Pentru construcţia unui heleşteu de circa 1000mp, un excavator ar avea nevoie de circa 60-70 ore.

2. Prin îndiguire
Cea de-a doua variantă este de a îndigui un teren. Pe un teren complet drept, se va folosi pământ pentru îndiguire. Este o varianta mai diferită, dar constructiv mai usoară.

In ambele cazuri, dacă terenul nu este mlăştninos şi dacă nu va avea un debit corespunzator de apă, atunci posibilitatea de a seca este mare. De aceea, inainte de a vă apuca de lucrare, trebuie sa luaţi în calcul debitul de apă ce va alimenta heleşteul.

3. Cu folie impermeabilă
O altă varianta ar mai fi prin acoperirea fundului heleşteului cu o folie de tip PVC, care să pastreze apa în iaz. Chiar dacă este o variantă bună, asta nu înseamnă că nu vom mai avea nevoie deloc de apă. Chiar vom avea, pentru că pe timpul verii datorită evaporarii, adâncimea va scădea, oxigenul dizolvat de asemenea, şi riscăm sa ne moară tot peştele şi iazul să fie foarte scazut, şi poate chiar si inflorit datorită algelor.
Costurile unui heleşteu având folie de tip PVC sunt: aproximativ 30 lei metrul / pvc, aproximativ 14 lei metrul geo-textil. Atentie, trebuie luat în calcul şi excavatul.

3. Adâncimea heleşteului
Constructia heleşteului se va face în trepte, si mai precis, în zona deversorului (călugarului), adâncimea sa fie de 2-3m, iar înspre coada heleşteului, adâncimea sa fie de pana la 0,5m. In mod normal, o adâncime medie de 1m este îndeajuns, dar trebuie luată în calcul şi o zonă de iernare a peştilor, unde adâncimea sa fie de peste 2m.
Există mai multe tipuri de heleştee: de creştere, de iernare, de reproducere. Cele de creştere au cel mai des adancimea maximă de 1,5 metri, în timp ce heleşteele de iernare au peste 2,5 metri. Cele de reproducere au adâncimi medii de 0,5 metri.

Creşterea crapului în heleştee, in monocultură şi policultură

Monocultura înseamnă creşterea unei singure specii de peşti fără a mai popula şi cu alte specii. Este îndicată doar în cazul creşterii puietului de crap, în rest, fiind aproape obligatoriu creşterea crapului în policultură cu sânger şi novac. Motivul este cat se poate de simplu: dejectiile crapului reprezintă hrană pentru sânger şi novac. De asemenea, sângerul fiind un peşte fitoplanctofag, va împiedica înflorirea apei în lunile călduroase de vară.

Condiţii pentru a creştea crapului în heleştee

1. Continutul de oxigen solvit
Crapul se mulţumeşte cu un minim de 3,5mg/l, dar este indicată o cantitate de cel putin 5mg/l. Nu este pretenţios la supra-saturatia de oxigen, astfel, apa poate avea si 10-15mg/l oxigen.

2. PH-ul
PH-ul cel mai bun pentru creşterea crapului in heleştee ar trebui să se situeze intre 7 si 8. Desigur, acesta suporta şi un PH situat intre 6 si 8,5.

3. Transparenţa apei
In mod normal transparenţa apei ar trebui să se situeze intre 30 si 40cm, dar o transparentă mai bună, de circa 60cm să spunem, este foarte ok. Peştii sunt mai sceptici la hrănire cand apa este mai limpede şi are o transparenţă mai bună. În acelaşi timp o transparentă redusă, sub 20cm, indică fie o înflorire algală, fie o apă tulbure, neprielnică de cele mai multe ori pentru piscicultură.

4. Amoniacul
Este indicat ca amoniacul să fie 0mg/l. Intoxicarea cu amoniac duce la mortalităţi de până 100%. O cantitate de 0,1mg/l este toxică dacă se menţine mai mult de 24 de ore.

5. Nitriţii şi nitraţii
Se acceptă nitriţi sub 1mg/l si nitraţi de pana in 20mg/l. O cantitate mare de nitriţi şi nitraţi arată faptul că alimentarea iazului se face din surse de ape poluate.

6. Temperatura apei
Crapul se hrăneste cel mai bine atunci când temperatura apei are între 23 si 29 de grade. Când temperatura apei creşte peste 30 de grade, crapul încetează să se mai hrănească. De asemenea, când temperatura apei scade sub 12 grade, acesta dă semne de hibernare şi începe să nu se mai hrăneasca, decât foarte rar. Perioada când crapul se hrăneşte cel mai bine este când apa are 26 de grade.
Atenţie: foarte multi piscicultori consideră că este indicat ca pe perioada iernii, crapul să fie hranit. Este o practică greşită, pentru că în această perioadă crapul hibernează şi nu obişnuieste să se hrănească. De cele mai multe ori efortul depus pentru a se hrăni in perioada rece, nu este compensat de aportul de nutrienţi luaţi din hrană. Aşadar, pe perioada iernii crapii nu trebuie hrăniti.

Popularea crapului în heleştee

Se va avea în vedere modul de creştere: extensiv, semi-intensiv şi intensiv. Modul de creştere super intensiv nu se aplică pentru creşterea crapului în heleştee, ci atunci când creştem crapi in sistem recirculant.

1. Creşterea crapului extensiv
Se bazează doar pe creşterea naturală şi fără adaos de hrană. Efectiv peştele va mânca doar ce gaseşte în heleşteu. Aici intervine o problemă, dacă heleşteul nu dispune de o hrană naturală pe măsură, crapii vor fi subnutriţi, vor avea deficienţe de creştere şi vor fi mai predispuşi la boli.
Când se creşte crap in sistem extensiv, se populează cu o cantitate mult mai mică la hectar şi în acelaşi timp nu se asteaptă o recoltă mai mare de 200kg/ha.

2. Creşterea crapului semi-intensiv
Se bazează pe resursele naturale ale heleşteului, dar se intervine şi cu hrană suplimentară. Aceasta modalitate de creştere este cea mai comună în ţara noastră. Popularea la hectar se face în funcţie de resursele de hrană pe care le are piscicultorul. Deobicei recolta este de 600-700kg/ha.

3. Modul de creştere intensiv
Se bazează pe resursele naturale ale heleşteului şi pe un aport crescut de hrană. Este un sistem de creştere care se face cu răspundere, având toate tehnologiile care se cer şi având bune cunoştinţe de piscicultură. Creşterea crapului întensiv poate avea recolte de pana la 2500kg/ha în condiţii foarte bune de creştere.

Numărul de puieţi de crap necesari populării se calculează în functie de de modul de creştere adoptat, de cunoştinţele piscicultorului, de resursele naturale ale iazului.

Creşterea crapului în heleştee
Creşterea crapului în heleştee

Furajarea crapului în heleştee

Cei mai mulţi dintre piscicultori folosesc în continuare amestecuri de cereale şi făinuri pentru creşterea crapului. Se folosesc cereale precum: grâu, porumb, soia, mazare, mazariche şi spărturi. În cazul clasicelor cereale, consumuul este de 3-4kg de furaj pentru a obţine 1kg de crap.

O altă variantă care are un aport mai bun, ar fi cerealele extrudate, destinate special hrănirii crapilor. Acestea au un continut bogat de proteine, grasimi şi enzime digestive. În cazul acestor cereale extrudate, raportul de creştere este de 1:1, adică pentru 1kg de furaj oferit peştilor, aceştia obţin 1kg de carne.

Administrarea amendamentelor şi îngrăşămintelor

Pentru a vorbi despre o bună practică în creşterea crapului în heleştee, trebuie luate câteva măsuri.

1. Administrarea varului stins sau cloros
În perioada când heleşteul este secat (gol), pe fundul acestuia se va imprăştia o cantitate de 500kg var nestins la hectar. Acesta are rolul de a distruge germenii, bacteriile şi icrele speciilor nedorite aflate in nămol. Se recomandă ca pe toata perioada iernii heleşteul să fie secat pentru ca fenomenul îngheţ-dezgheţ să mineralizeze fundul heleşteului.

2. Administrarea gunoiului de grajd
În perioada de creştere a crapului, se aplică până la 4 tone la hectar de gunoi de grajd bine fermentat. Acesta se introduce în iaz in 10 doze. Prima doză, 1 tona la hectar înainte de umplerea heleşteului cu apa, ulterior, din două în două săptămâni cate 400kg/ha. Gunoiul de grajd are rolul de a creşte productivitatea naturală a iazului, dezvoltând fitoplancton, zooplancton şi diferite larve şi viermi, destinaţi consumului crapului. Atenţie, dacă heleşteul prezintă înflorire algală, se recomandă utilizarea cu măsură a gunoiului de grajd sau chiar evitarea acestuia.

3. Administrarea de algicide
În perioada de vară cand temperatura apei creşte, se favorizează înflorirea algală. De cele mai multe ori aceasta poate fi combătută prin popularea crapului în policultură cu sângerul (consumator de fitoplancton) şi de asemenea, un aport mai mare de apă la intrare. Dacă totuşi aceste două intervenţii nu ajută, se recomandă utilizarea sulfatului de cupru.

4. Administrarea varului stins
Acesta ajută pentru creşterea PH-ului în cazul în care heleşteul are un PH acid. De exemplu la un PH de 4 sau 5, se recomanda adăugarea săptămânal a unei cantităţi de circa 100kg var stins, până când PH-ul se apropie de 7. Dacă PH-ul este situat intre 6,9 si 7,5, evitaţi această operaţiune. Atenţie la duritatea apei, varul stins va creşte şi mai mult duritatea.

Vezi şi articolul: Creşterea crapului pentru consum

Persoanele ce doresc mai multe informaţii privind buna funcţionare a unui heleşteu şi informaţii suplimentare le invităm să lase un comentariu prin care să ceară ajutorul. Vom prelua toate mesajele şi vom încerca să-i ajutăm cu problema în cauză.

[Total: 5 Medie: 5]

Lasă un comentariu