Connect with us

Piscicultura

Creşterea crapului în heleştee

Publicat

pe

Tot mai mulţi români sunt dornici de a şti mai multe despre creşterea crapului în heleştee din simplul motiv că îşi doresc construirea unuia. În acest articol vom vorbi despre cum poate fi făcut un heleşteu, cum trebuie populat cu crap un heleşteu, condiţii de bază pentru ca peştele să supravieţuiască, dar şi despre posibilele costuri privind cresterea crapului în heleştee.

Constructia heleşteului

1. Prin săpare
Dacă avem o sursă de apă constantă, care va asigura un debit corespunzător de apă, este indicată construcţia heleşteului prin săpare, iar pamantul scos din groapă, se va folosi ca şi diguri.
Costurile estimative: aproximativ 160 lei / ora pentru excavator. Pentru construcţia unui heleşteu de circa 1000mp, un excavator ar avea nevoie de circa 60-70 ore.

2. Prin îndiguire
Cea de-a doua variantă este de a îndigui un teren. Pe un teren complet drept, se va folosi pământ pentru îndiguire. Este o varianta mai diferită, dar constructiv mai usoară.

In ambele cazuri, dacă terenul nu este mlăştninos şi dacă nu va avea un debit corespunzator de apă, atunci posibilitatea de a seca este mare. De aceea, inainte de a vă apuca de lucrare, trebuie sa luaţi în calcul debitul de apă ce va alimenta heleşteul.

3. Cu folie impermeabilă
O altă varianta ar mai fi prin acoperirea fundului heleşteului cu o folie de tip PVC, care să pastreze apa în iaz. Chiar dacă este o variantă bună, asta nu înseamnă că nu vom mai avea nevoie deloc de apă. Chiar vom avea, pentru că pe timpul verii datorită evaporarii, adâncimea va scădea, oxigenul dizolvat de asemenea, şi riscăm sa ne moară tot peştele şi iazul să fie foarte scazut, şi poate chiar si inflorit datorită algelor.
Costurile unui heleşteu având folie de tip PVC sunt: aproximativ 30 lei metrul / pvc, aproximativ 14 lei metrul geo-textil. Atentie, trebuie luat în calcul şi excavatul.

3. Adâncimea heleşteului
Constructia heleşteului se va face în trepte, si mai precis, în zona deversorului (călugarului), adâncimea sa fie de 2-3m, iar înspre coada heleşteului, adâncimea sa fie de pana la 0,5m. In mod normal, o adâncime medie de 1m este îndeajuns, dar trebuie luată în calcul şi o zonă de iernare a peştilor, unde adâncimea sa fie de peste 2m.
Există mai multe tipuri de heleştee: de creştere, de iernare, de reproducere. Cele de creştere au cel mai des adancimea maximă de 1,5 metri, în timp ce heleşteele de iernare au peste 2,5 metri. Cele de reproducere au adâncimi medii de 0,5 metri.

Creşterea crapului în heleştee, in monocultură şi policultură

Monocultura înseamnă creşterea unei singure specii de peşti fără a mai popula şi cu alte specii. Este îndicată doar în cazul creşterii puietului de crap, în rest, fiind aproape obligatoriu creşterea crapului în policultură cu sânger şi novac. Motivul este cat se poate de simplu: dejectiile crapului reprezintă hrană pentru sânger şi novac. De asemenea, sângerul fiind un peşte fitoplanctofag, va împiedica înflorirea apei în lunile călduroase de vară.

Condiţii pentru a creştea crapului în heleştee

1. Continutul de oxigen solvit
Crapul se mulţumeşte cu un minim de 3,5mg/l, dar este indicată o cantitate de cel putin 5mg/l. Nu este pretenţios la supra-saturatia de oxigen, astfel, apa poate avea si 10-15mg/l oxigen.

2. PH-ul
PH-ul cel mai bun pentru creşterea crapului in heleştee ar trebui să se situeze intre 7 si 8. Desigur, acesta suporta şi un PH situat intre 6 si 8,5.

3. Transparenţa apei
In mod normal transparenţa apei ar trebui să se situeze intre 30 si 40cm, dar o transparentă mai bună, de circa 60cm să spunem, este foarte ok. Peştii sunt mai sceptici la hrănire cand apa este mai limpede şi are o transparenţă mai bună. În acelaşi timp o transparentă redusă, sub 20cm, indică fie o înflorire algală, fie o apă tulbure, neprielnică de cele mai multe ori pentru piscicultură.

4. Amoniacul
Este indicat ca amoniacul să fie 0mg/l. Intoxicarea cu amoniac duce la mortalităţi de până 100%. O cantitate de 0,1mg/l este toxică dacă se menţine mai mult de 24 de ore.

5. Nitriţii şi nitraţii
Se acceptă nitriţi sub 1mg/l si nitraţi de pana in 20mg/l. O cantitate mare de nitriţi şi nitraţi arată faptul că alimentarea iazului se face din surse de ape poluate.

6. Temperatura apei
Crapul se hrăneste cel mai bine atunci când temperatura apei are între 23 si 29 de grade. Când temperatura apei creşte peste 30 de grade, crapul încetează să se mai hrănească. De asemenea, când temperatura apei scade sub 12 grade, acesta dă semne de hibernare şi începe să nu se mai hrăneasca, decât foarte rar. Perioada când crapul se hrăneşte cel mai bine este când apa are 26 de grade.
Atenţie: foarte multi piscicultori consideră că este indicat ca pe perioada iernii, crapul să fie hranit. Este o practică greşită, pentru că în această perioadă crapul hibernează şi nu obişnuieste să se hrănească. De cele mai multe ori efortul depus pentru a se hrăni in perioada rece, nu este compensat de aportul de nutrienţi luaţi din hrană. Aşadar, pe perioada iernii crapii nu trebuie hrăniti.

Popularea crapului în heleştee

Se va avea în vedere modul de creştere: extensiv, semi-intensiv şi intensiv. Modul de creştere super intensiv nu se aplică pentru creşterea crapului în heleştee, ci atunci când creştem crapi in sistem recirculant.

1. Creşterea crapului extensiv
Se bazează doar pe creşterea naturală şi fără adaos de hrană. Efectiv peştele va mânca doar ce gaseşte în heleşteu. Aici intervine o problemă, dacă heleşteul nu dispune de o hrană naturală pe măsură, crapii vor fi subnutriţi, vor avea deficienţe de creştere şi vor fi mai predispuşi la boli.
Când se creşte crap in sistem extensiv, se populează cu o cantitate mult mai mică la hectar şi în acelaşi timp nu se asteaptă o recoltă mai mare de 200kg/ha.

2. Creşterea crapului semi-intensiv
Se bazează pe resursele naturale ale heleşteului, dar se intervine şi cu hrană suplimentară. Aceasta modalitate de creştere este cea mai comună în ţara noastră. Popularea la hectar se face în funcţie de resursele de hrană pe care le are piscicultorul. Deobicei recolta este de 600-700kg/ha.

3. Modul de creştere intensiv
Se bazează pe resursele naturale ale heleşteului şi pe un aport crescut de hrană. Este un sistem de creştere care se face cu răspundere, având toate tehnologiile care se cer şi având bune cunoştinţe de piscicultură. Creşterea crapului întensiv poate avea recolte de pana la 2500kg/ha în condiţii foarte bune de creştere.

Numărul de puieţi de crap necesari populării se calculează în functie de de modul de creştere adoptat, de cunoştinţele piscicultorului, de resursele naturale ale iazului.

Creşterea crapului în heleştee

Creşterea crapului în heleştee

Furajarea crapului în heleştee

Cei mai mulţi dintre piscicultori folosesc în continuare amestecuri de cereale şi făinuri pentru creşterea crapului. Se folosesc cereale precum: grâu, porumb, soia, mazare, mazariche şi spărturi. În cazul clasicelor cereale, consumuul este de 3-4kg de furaj pentru a obţine 1kg de crap.

O altă variantă care are un aport mai bun, ar fi cerealele extrudate, destinate special hrănirii crapilor. Acestea au un continut bogat de proteine, grasimi şi enzime digestive. În cazul acestor cereale extrudate, raportul de creştere este de 1:1, adică pentru 1kg de furaj oferit peştilor, aceştia obţin 1kg de carne.

Administrarea amendamentelor şi îngrăşămintelor

Pentru a vorbi despre o bună practică în creşterea crapului în heleştee, trebuie luate câteva măsuri.

1. Administrarea varului stins sau cloros
În perioada când heleşteul este secat (gol), pe fundul acestuia se va imprăştia o cantitate de 500kg var nestins la hectar. Acesta are rolul de a distruge germenii, bacteriile şi icrele speciilor nedorite aflate in nămol. Se recomandă ca pe toata perioada iernii heleşteul să fie secat pentru ca fenomenul îngheţ-dezgheţ să mineralizeze fundul heleşteului.

2. Administrarea gunoiului de grajd
În perioada de creştere a crapului, se aplică până la 4 tone la hectar de gunoi de grajd bine fermentat. Acesta se introduce în iaz in 10 doze. Prima doză, 1 tona la hectar înainte de umplerea heleşteului cu apa, ulterior, din două în două săptămâni cate 400kg/ha. Gunoiul de grajd are rolul de a creşte productivitatea naturală a iazului, dezvoltând fitoplancton, zooplancton şi diferite larve şi viermi, destinaţi consumului crapului. Atenţie, dacă heleşteul prezintă înflorire algală, se recomandă utilizarea cu măsură a gunoiului de grajd sau chiar evitarea acestuia.

3. Administrarea de algicide
În perioada de vară cand temperatura apei creşte, se favorizează înflorirea algală. De cele mai multe ori aceasta poate fi combătută prin popularea crapului în policultură cu sângerul (consumator de fitoplancton) şi de asemenea, un aport mai mare de apă la intrare. Dacă totuşi aceste două intervenţii nu ajută, se recomandă utilizarea sulfatului de cupru.

4. Administrarea varului stins
Acesta ajută pentru creşterea PH-ului în cazul în care heleşteul are un PH acid. De exemplu la un PH de 4 sau 5, se recomanda adăugarea săptămânal a unei cantităţi de circa 100kg var stins, până când PH-ul se apropie de 7. Dacă PH-ul este situat intre 6,9 si 7,5, evitaţi această operaţiune. Atenţie la duritatea apei, varul stins va creşte şi mai mult duritatea.

Vezi şi articolul: Creşterea crapului pentru consum

Persoanele ce doresc mai multe informaţii privind buna funcţionare a unui heleşteu şi informaţii suplimentare le invităm să lase un comentariu prin care să ceară ajutorul. Vom prelua toate mesajele şi vom încerca să-i ajutăm cu problema în cauză.

Apasă ca să comentezi

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Piscicultura

Creşterea crapului pentru consum

Publicat

pe

Scris de

Creşterea crapului este un subiect intens discutat în România şi reprezinta o afacere de viitor ce poate aduce profituri bune piscicultorilor. Datele statistice indică faptul că producția de crap comun a scăzut considerabil în ultimii ani în România. Neadaptarea piscicultorilor la tehnologii moderne şi lăsarea de izbelişte a lacurilor, a dus în timp la scăderea producţiei de crap.

Habitat și biologie

Crapul sălbatic comun (denumit în general „crap”) trăiește în fluvii şi râuri, în zonele inundate și în apele puțin adânci, cum ar fi lacurile, iazurile și băltile inundate de ape. Crapii sunt în principal peşti de fund, dar caută hrană în straturile medii și superioare ale apei. Arealul lor tipic din Europa este în lacuri de mică adâncime, eutrofice cu fundul noroios și vegetație acvatică densă. Spectrul ecologic al crapului este larg. Cea mai bună creștere este obținută atunci când temperatura apei variază între 23 ° C și 30 ° C.

Peștele poate supraviețui perioadelor reci de iarnă. Salinitatea până la aproximativ 5% este tolerată. Intervalul optim de pH este între 6,5-9,0. Speciile pot supraviețui concentrației scăzute de oxigen (0,3-0,5 mg / litru), precum și suprasaturației. Crapul este omnivor, cu o tendință ridicată spre consumul de alimente de tip animal, cum ar fi insectele de apă, larvele de insecte, viermii, moluștele și zooplanctonul. Consumul zooplanctonului este dominant în iazurile unde densitatea de peşte este ridicată.

În plus, crapul consumă tulpinile, frunzele și semințele de plante acvatice și terestre.

Creșterea zilnică a crapului poate fi de 2 până la 4 procente din greutatea corporală. Crapii pot atinge 0,600g până la 1,0 kg greutate corporală într-un singur sezon în iazurile destinate policulturii în zonele subtropicale si tropicale. Creșterea este mult mai lentă în zona temperată: aici, peștii ating greutatea corporală de 1 până la 2 kg după 2 până la 4 sezoane de creștere. În Europa, crapii de sex feminin au nevoie de aproximativ 11 000 până la 12 000 grade-zile pentru a ajunge la maturitate.

Înmulțirea crapului european începe când temperatura apei este de 17-18 ° C. Dezvoltarea embrionară a crapului durează aproximativ 3 zile la 20-23 ° C (60-70 grade-zile).

Avantajele creşterii crapului

Există numeroase avantaje creşterii crapului în monocultură sau policultură. Cele mai multe dintre ele sunt descrise mai jos.

1. Consumați multe tipuri de hrană, de la zooplancton şi larve până la cereale oferite de catre piscicultor.
2. Este un peşte pasnic care nu duce lupte cu alta specie pentru hrană.
3. Sunt rezinsteţi la boli şi viruşi.
4. Au un spor de creştere rapid.
5. Mănâncă furaje ieftine şi furaje care pot fi considerate rebutuuri.
6. Este un peşte gustos şi este căutat având valoare economică.
7. Poate fi înmulţit artificial şi crescut în mod intensiv.

Metode de creştere a crapului

cresterea crapului

Creşterea crapului în iazuri


Metodele de creştere a crapului depind de zona sau de mediul înconjurător, disponibilitatea echipamentelor, situația financiară, cunoștințele și abilitățile piscicultorului.

1. Metoda extensivă de creştere a crapului (clasică)
Creşterea crapului cu hrană naturală bazându-se doar pe productivitatea naturală a iazului. Aceasta metoda este extensivă şi nu se intervine cu hrană suplimentară în general. Sau dacă se intervine, hrana este foarte putină. Dezanvatajele acestei metode sunt categorice, o productie mai scăzută.

2. Metoda semi-intensivă de creştere a crapului
In cazul metodei semi-intensive, iazul se pregăteste conform instructiunilor pentru piscicultură, se folosesc ingrăsăminte şi de asemenea, hrană suplimentară. Deseori în cazul metodei semi-intensive se folosesc ca şi hrană cerealele, indeosebi hrană naturală, şi se intervine pentru ameliorarea fizico-chimica a apei prin ingrasăminte şi amendamente. La metoda semi-intensivă putem vorbi şi despre creşterea crapului in mod ecologic.

3. Metoda intensivă de creştere a crapului
Cresterea crapului în mod intensiv se face în iazuri mici, de până in 10 ha, se folosesc furaje de calitate care au raport de creştere ridicat, se folosesc îngrăşăminte de calitate. Densitatea de peste in cazul metodei intensive este mare, utilizând în acelaşi timp tehnologii de creştere ridicate.

Alegerea iazului
Probabil cel mai important lucru pentru creşterea crapului este buna alegere a unui iaz. În funcţie de metoda de creştere, se va alege iazul asa încât să se aibă in vedere urmatoarele lucruri: tipul iazului, analiza fizico-chimica a iazului, sporul natural al iazului, paza, transportul, centre de desfacere, transportarea gunoiului, etc.

Cum se alege iazul pentru creşterea crapului

Este indicat să fiţi proprietari, dacă nu este posibil, trebuie să ştiţi ca aveti nevoie de cel putin 5 ani dacă iazul este închiriat.

1. Se va avea în calcul dacă este posibilitatea ca iazul să fie afectat de inundaţii sa alunecări de teren.
2. Adâncimea trebuie sa fie intre 1 si 5 metri. O adâncime mult prea mare a iazului nu este îndicată, având in vedere ca razele soarelui nu pătrund mai jos de 2 metri adâncime. Iazul trebuie sa fie structurat aşa încât să aibă adâncimi medii de 1m şi locuri de refugiu pentru peşti in perioada de iarnă sau vara la temperaturi ridicate. Cea mai buna adâncime de iernare pentru crap este la sub 2m adâncimie.
3. Nu este indicat ca iazul să aibă multi copaci pe mal. Frunzele vor cădea în apă şi in procesul de descompunere vor consuma oxigen.
4. Iazul trebuie să fie în bătaia soarelui cel putin 7-8 ore pe zi.
5. Malurile să fie bine consolidate, aşa încât să nu existe problema ruperii lor.
6. Analiza fizico-chimică a apei aşa încât să permită creşterea crapului.
7. Debitul de apă la intrare trebuie să asigure schimbarea completă a apei în curs de o lună.

Tipuri de îngrăşăminte folosite in cresterea crapului

Sunt două tipuri de ingrăşăminte ce pot fi folosite: organice (naturale) si anorganice (chimice). Îngrăşămintele organice sunt: gunoi de grajd, gunoi de pasăre. Ingrăsămintele anorganice sunt cele chimice: azot, fosfor potasiu.

Îngrăşămintele contribuie la creşterea hranei naturale din iaz şi sunt foarte importante în creşterea crapului. Trebuie asigurată întotdeauna o calitate bună a apei pentru a avea o producţie bună. La cel puţin cinci ani iazul ar trebui să fie golit, curăţat de materia de pe fund (nămol), lăsat o iarnă şi o vară la mineralizat, intervenit cu var nestins sau var cloros pentru a distruge virusii si ciupercile şi pentru ameliorarea fundului iazului. În cazul iazurilor mici, unde se practica cresterea intensivă a crapului, golirea şi curătarea fundului iazului este indicat să se facă anual.

Structura fizico-chimica a apei pentru creşterea crapului
Elementul principal al agriculturii piscicole este apa. Fără apă proaspătă, curată și sănătoasă, creşterea crapului nu va fi profitabilă. Deci, trebuie să existe o sursă curată de apă lângă iaz. De asemenea, trebuie să țineți cont de faptul că peștii răpitori nu ar trebui fie prezenţi în iaz. Debitul de apă care întră în iaz ar trebui să asigure un schimb complet la cel putin o lună.

Creşterea crapului in policultură
Se rentează creşterea crapului în policultură, adică cu o altă specie, si anume, fitofagul. Reziduurile de hrană şi dejectiilor crapilor vor creşte cantitatea de fitoplancton în iaz. Pentru a nu interveni cu substanţe chimice, se recomandă popularea crapului in policultură cu fitofagul, un peşte care se hrăneste cu fitoplancton. Nu se recomandă carasul, fiind un peşte dăunator, concurent la hrană cu crapul.

Creşterea crapului

1. Iazul trebuie să ofere cel putin 10% hrană naturala. Hrana naturală este formată din: larve, zooplancton, fitoplancton, melci, plante.
2. Cerinţele minime ale crapului: continutul de oxigen solvit al apei trebuie sa fie între 3 si 5mg/l. PH-ul optim trebuie sa fie intre: 6,5 si 9, dar cel mai indicat este un PH 7-8. Transparenta apei cel putin 35-40cm. Concentratia de amoniac trebuie sa fie spre 0, dar este tolerată o concetraţie maxima de 1mg/l, dar care este toxică dacă se menţine mai mult de 24 de ore.
3. Temperatura optimă pentru crap este de 20-28 grade Celsius, dar el se hrăneste tot timpul cât apa este caldă. Sub temperatura de 12 grade, acesta nu se mai hrăneste decât foarte rar, dând semne de hibernare.
4. Necesarul de furaje: pentru a obtine 1kg de carne de crap, se vor distribui circa 3-4kg de furaje. Dacă alegem o creştere intensivă, se vor distribui furaje extrudate, cu o proportie mare de proteine si grăsimi. Acestea au un raport de conversie de 1:1, adică la 1kg de furaje distribuite, obţinem 1kg de carne de peste.
5. Perioada de furajare: se va furaja începând cu 15 mai, pentru ca până la această dată peştii vor fi lăsaţi să consume hrana naturală din bazin.

Citeşte continuarea

Trending

This is a test for Pinterest