Connect with us

Ghid Practic Gradina

La ce distanta se planteaza pomii fructiferi

Publicat

pe

Dati unei gradini, oricat de mic ar fi spatiul, si o latura practica, cultivand pomi fructiferi pentru ca, fara acestia, mica oaza din fata sau din spatele casei ar fi incompleta. Nu numai ca va ofera roade, vara sau toamna, dar pomii fructiferi poarta cu ei si simbolistica inradacinarii proprietarului in locul respectiv, alaturi de un dram de responsabilitate pentru ca ingrijirea lor in schimbul fructelor, implica ceva atentie. Si pentru ca am mai vorbit despre subiect, abordat din diferite perspective, sa vedem astazi la ce distanta se planteaza pomii fructiferi pentru o gradina armonioasa.
[adinserter block=”1″]
Inainte de a ne vedea de ale noastre, sa oferim si o informatie foarte utila pentru cei care au o suprafata cat de cat modesta pe care vor sa cultive pomi fructiferi. Multi se intreaba cam care ar fi necesarul de pomi pentru suprafata pe care ei o au in gradina, fara sa iroseasca spatiul respectiv cultivand prea putini copaci, dar nici sa ii inghesuiasca pe o arie mult prea mica. Raspunsul cel mai bun vine in urma unui simplu calcul matematic. Astfel, pentru a sti de cati pomi avem nevoie pe un perimetru, impartim suprafata totala a terenului pe care veti planta la suprafata ideala pentru buna dezvoltare a unui pom fructifer care este de 4X4 metri. De exemplu, la o suprafata de 1000 de metri patrati veti avea nevoie de 1000/16=62,5. Deci pe 1000 de metri patrati puteti creste circa 62 de pomi fructiferi.

Pornind de la acest calcul, am aflat si distanta ideala care trebuie pastrata intre pomii fructiferi atunci cand sunt plantati, si anume 4 metri, cu mici marje in functie de soiul cultivat. De exemplu, pomii cu coroane mai mari, precum nucii sau ciresii, ar trebui plantati la distante de cel putin 5 metri unul de altul. La plantarea marului, parului, piersicului, caisului, prunului si visnului sunt recomandate distante de 4X4 metri, cu mici variatiuni de 4X3 metri. Prima cifra reprezinta distanta dintre randuri, in vreme ce a doua se refera la distanta dintre pomi.
[adinserter block=”1″]
Distantele pot fi mai mici intre pomi, spun horticultorii, daca acestia sunt plantati de-a lungul unui gard orientat pe directia est-vest. De asemenea, distanta poate fi scurtata daca pomii sunt bine ingrijiti periodic sau daca solul are o fertilitate scazuta. Si pentru ca am vorbit de gard, trebuie sa stiti ca, in Romania, incepand cu anul 2007, anul aderarii la UE, legea reglementeaza distanta fata de hotar la care un pom poate fi cultivat: doi metri de un gard care separa proprietati diferite in cazul pomilor de talie mica si trei, in cazul celor mai inalti.

Surse: Paradisverde.ro, Hobbygradina.ro

Apasă ca să comentezi

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ghid Practic Gradina

Cum să plantezi praz pentru a obţine o recoltă bogată

Publicat

pe

Scris de

Prazul are o proprietate unică de acumulare a acidului ascorbic în timpul depozitării, dar în zona noastră temperată poate fi cultivat numai prin răsaduri pe paturi bine ilumite cu soluri un pic alcaline (pH aproximativ 7,5). În cazul în care aciditatea solului este ridicată, înainte de plantare, trebuie aplicate amendamente pe bază de var stins, pentru a creşte PH-ul soluului.

Creșterea și îngrijirea prazului
Cu două până la trei luni înainte de a planta răsadurile în pământ, se începe pregătirea seminţelor: sunt înmuiate timp de douăzeci de minute în apă fierbinte (la peste 50 ° C), apoi sunt spălate și plasate timp de o săptămână într-o cârpă umedă la temperatura camerei. După acest procedeu, semințele sunt semănate în vase mici (de exemplu, pahare de iaurt).

În primăvară, o cantitate mare de îngrășăminte organice, în general gunoi de grajd bine fermentat (până la 15 kg / m²) este introdus în solul unde urmează a fi plantat prazul. La jumătatea lunii mai, prazul aflat în răsaduri trebuie tăiat aşa încât să rămână doar o treime de tulpină, apoi prazul este plantat în sol la o adâncime de 12cm.

Prazul are nevoie de udare regulată (o dată la 5 zile), şi curaţarea spatiului dintre rânduri. Alimentați planta după cum urmează: azotat de amoniu (20 g) și sare de potasiu (15 g). Dizolvați într-o găleată cu apă și udați. Se mai pot aplica şi îngrăşăminte pe bază de gunoi de pasare sa ulei de mullein. 

Pe la mijlocul verii, se toarnă cenușă lângă tulpinile prazului. Prazul este rezistent la frig, deci poate fi lăsată pe rânduri până în noiembrie. Creșterea și îngrijirea prazului nu este deosebit de dificilă și, ca rezultat, veți obține bulbi aromaţi şi gustoşi, care toamna și iarna pot deveni principala sursă de vitamina C pentru organism și îl pot proteja de bolile infecțioase.

Beneficiile prazului

Prazul sau ceapa este cea mai obisnuita si indispensabila leguma din lume. Beneficiile prazului au fost testate și dovedite de sute de ori, prin urmare, în acest articol am decis să rezumăm proprietățile sale utile.

Ca regulă, în gătit, prazul este folosit ca un condiment care poate da un gust deosebit felului de mâncare. În unele țări, prazul este indispensabil în multe tipuri de mâncare.

În praz există o cantitate imensă de sulf organic (datorită acestui fapt are miros!), Datorită căruia posedă proprietatea principală de vindecare – luptă împotriva virușilor, chiar și Salmonella și E-coli.

Iată câteva motive pentru a mânca praz:

– este necesară îndepărtarea toxinelor din corp;

– reducerea nivelului de colesterol din sânge;

– prevenirea formării cheagurilor de sânge;

– ajuta la tratarea infecțiilor şi reduce efectele astmului, diabetului.

Prazul este folosit din ce în ce mai mult pentru scăderea în greutate. Acesta este inclus în dietă datorita conținutului său scăzut de calorii (pentru 100g numai 30 kcal), și în același timp conține o mulțime de vitamine.

Citeşte continuarea

Trending

This is a test for Pinterest