Cultura de căpșuni este la mare căutare în ultimii ani în România. Chiar dacă această activitate presupune atenție și un minim de efort, aduce satisfatii mari.
Cultura capsunului: pregătirea solului și alegerea amplasamentului
Deseori, o pregătire corectă a solului este esențială pentru a avea o producție satisfăcătoare. Solul trebuie să fie cât mai mărunțit și se recomandă folie specială. Nu se recomandă în schimb folia neagră, pentru că în perioada de caniculă nu prea este indicată.
Dacă se optează pentru o cultură irigată, se va avea în vedere existența sursei de apă permanente, sau cel puțin pentru perioada martie – octombrie. Terenul poate fi cu o pantă ușoară sau să fie plan. Nu se recomandă terenurile care prezintă exces de apă sau mlaștinile. Capsunul este foarte sensibil la excesul de salinitate.
Dacă se optează o regiune deluroasă, se va folosi jumătatea inferioară a dealului. În cazul în care este o regiune umedă, se va alege o poziție estică, sudică sau sud estică, iar în cazul în care este o regiune mai puțin umedă, se va alege o poziție vestică, nordică sau nord-vestică.
Cel mai important este să se evite spațiile fără circulație a aerului și cele care rețin apă.
Plantarea capsunului pe o suprafață unde au fost anterior alte culturi
Capsunul este foarte prentetios la însușirile solului și se va avea grijă că plantarea să nu se facă pe soluri unde anterior au fost culturi de usturoi, ceapă, cartofi, castraveți, vinete, tomate sau ardei, pentru că acestea contribuie la apariția viermilor în sol. În acest caz, este obligatoriu să tratăm solul cu insecticid specific pentru distrugerea dăunătorilor.
Dacă culturile anterioare au fost: legminioasele (morcov, varză, ridiche) sau paioasele (grâu, orz ovăz), atunci este perfect.
Distanța de plantare
Dacă se alege o folie pre-perforată, atunci distanță de plantare este standard, luându-va după găurile din folie. Deseori distanță de plantare este de 30cm între rânduri, dar se poate ajusta în funcție de utilajele pe care le are fiecare.
Dacă se alege o folie neperforată, atunci aveți nevoie de un plantator care poate fi achiziționat de pe internet sau poate fi confecționat dintr-o bandă de inox.
Tratamente pentru cultura de căpșun
Fertilizarea organică a culturii de căpșun este indicata și sporește remarcabil producția. Recomandăm administrarea de gunoi de grajd bine fermentat, aproximativ 50-60 tone pe hectar, care se împrăștie uniform și printr-o arătură se încorporează în sol.
Gunoiul de pasăre reprezintă un alt îngrășământ care poate fi ușor de procurat. Se diluează cu apă în proporție de 1:10 (1 parte îngrășământ, 10 părți apă). În momentul fertilizării se urmărește hrănirea microorganismelor din sol și nu îndeosebi plantele.
Un alt tratament ecologic pentru cultură capsunului este cel pe baza de alge marine. Acestea ajută la dezvoltarea rădăcinii și la dezvoltarea fructului. Acesta ajută la: înflorire, legare, dezolvtare fructe, boli și stres.
Fertilizarea chimică se va face întotdeauna în mod corect, după efectuarea analizei chimice a solului. O fertilizare pe baza de azot se va face numai dacă prezența acestuia în sol a scăzut sub nivelul de 15mg/100g sol. În acest caz, pentru fiecare 3,5 mg sub nivelul de 15mg, se administrează 100kg/ha azotat de amoniu.
Exemplu: dacă după analiză chimică a solului se observă o scădere de circa 7mg a azotului, se recomandă utilizarea a 200kg/ha azotat de amoniu.
Utilizarea fosforului se face, de asemenea, după analiză chimică a solului. Dacă cantitatea de fosfor din sol este sub 85mg P2O5 (în soluție apoasă) la 100g sol, se va administra între 400 și 700kg/ha superfosfat.
Când se recomandă plantarea stolonilor de căpșuni
Capsunul se poate planta în două perioade ale anului, toamna și primăvară. Avantajul plantării de toamna este că plantele pot întră pe rod chiar în primăvara următoare. Plantarea de toamnă, spre sfârșitul lunii august, în solar, aduce în primăvara următoare primele fructe pentru recoltat.
Cultura cu cel mai mic cost este cea clasică, folosindu-se paie pentru mulcire, dar la o astfel de cultură, lucrările manuale sunt mai dese. Costurile dintre cultură clasică cu paie versus cea cu folie, sunt deseori apropiate.
Irigarea culturii poate fi uneori providențială pentru obținerea unei producții pe măsură. În anii ploioși toată lumea obține o producție bună și fără irigații, însă, cum în general avem perioade de seceta, producțiile pot fi foarte mici dacă nu se optează pentru un sistem de irigații.
Dacă alegeți cele mai bune soiuri și aveți și echipamente de irigații de bună calitate, se poate ajunge la o investiție de circa 50.000 lei pe hectar. E o investiție mare, dar cu o astfel de cultură, se poate ajunge la o producție de 80 de tone în 3 ani de exploatare. Cei mai mulți cultivatori de căpșuni, spun că și-au scos investiția încă din primul an de exploatare.
Mulcirea este obligatorie la plantația de căpșun
Mulcirea este obligatorie, fie că vorbim de folie, fie că vorbim de paie. Absența mulciului duce la imposibilitatea consumului fructelor, dat fiind faptul că particulele de pământ aderă la fruct și sunt dificil de eliminat prin spălare.
Ce se poate utiliza pentru mulcire: paie de cereale (gra, orz, secară), frunze de pădure, talaș (rumeguș) grosier. Mulciul se așează sub tufele plantei, într-un stat de cel puțin 5-7 cm grosime, pe toată suprafața culturii. Mulcirea se face după ce plantele de căpșun au cel puțin 10cm înălțime (când au în general primii boboci florali).