Crizantema, legenda superbă a reginei florilor de toamnă, supranumită planta tinereții veșnice și a fericirii

Supranumită drept Regina florilor de toamnă, Crizantemei i se mai spune și „floarea Orientului“ sau „floarea vieții“. Crizantema este una dintre cele mai prețioase flori și una dintre cele mai grațioase plante chinezești, alături de orhidee, bambus și prunul chinezesc.

Crizantemele au fost cultivate în China încă din secolul al XV-lea î.Hr. Un oraș antic chinez a fost numit Ju-Xian, în traducere „orașul crizantemă”. Planta a fost introdusă în Japonia probabil în secolul al VIII-lea a.d., iar împăratul a adoptat-o ca sigiliu imperial, potrivit Wikipedia.

Floarea a fost adusă în Europa în secolul al XVII-lea. Linnaeus a numit-o conform prefixului grecesc chrys-, care înseamnă auriu(culoarea inițială a florilor), și -anthemon, însemnând floare.

Cel mai cunsocut gen, Chrysanthemum face parte din familia Compositae și este originar din Asia, Europa și Africa, notează prof. dr. Elena Șelaru, în volumul ”Cultura florilor de grădină”.

Cei ce doresc să fie fericiți toată viața, trebuie să cultive crizanteme!

O veche zicală din China spune că cei ce doresc să fie fericiți toată viața, trebuie să cultive crizanteme.

Pentru chinezi, crizantema reprezintă odihna, liniştea, dar şi viaţa senină, iar crizantema albă semnifică jelirea sau necazul. Pentru japonezi, această floare este un semn de viaţă lungă şi de fericire.

Legenda din Valea Crizantemelor

Într-un articol publicat pe site-ul oficial al ziarului Făclia, dr. Liana Monica Deac arată că Keu Tze Tung a fost nevoit să fugă în Valea Crizantemelor, după ce ofensase un împărat.

Aici, pentru a-și potoli setea, a băut roua de pe petalele crizantemelor, devenind, în acest fel, nemuritor.

În credința budistă, acest dar al zeilor se explică prin faptul că, înainte de a bea rouă, Tung scrisese un text sacru pe petalele crizantemelor din vale.

Planta tinereții veșnice

O altă legendă chinezească spune că acum 3.000 de ani, un împărat, speriat de faptul că îmbătrânea, a aflat că pe Insula Libelulei, din Marea Soarelui Răsare (Japonia), creștea o plantă fermecată care îi putea aduce tinerețea veșnică, dar care nu putea fi culeasă decât de cei foarte tineri.

Așa că împăratul trimise acolo 12 flăcăi și 12 fecioare. Ajunși acolo cu greu, după o călătorie în care au întâmpinat mari greutăți, tinerii nu au găsit nicio plantă fermecată, și niciun locuitori, așa că au decis să se stabilească aici, alegând crizantema, pe care o aduseseră cu ei, ca simbol al națiunii lor.

Legenda creștină

Într-o legendă creştină, se spune că steaua care i-a condus pe Magi la Betleem le-a aratat acestora, în cele din urmă, locul în care se născuse Mântuitorul, întrupându-se sub forma unei crizanteme aurii la intrarea în grajdul unde se afla acesta, mai spune dr Liana Monica Deac în articolul publicat de Făclia.

Legenda japoneză

Frumoasa plantă este disputată și de japonezi, care au și ei propriile legende.

Se spune că, la începutul lumii, erau mulți zei în cer, așa încât o parte dintre ei au fost trimiși pe Pământ, printre care și zeul Izanagi cu zeița Izanami.

Aceasta a creat aici mai mulți zei, dar a murit atunci când a creat zeul focului. Zeul Izanagi a făcut tot posibilul pentru a o readuce la viață, dar nu a reușit. A mers atunci la râu, pentru a se scălda în apa lui purificatoare, dar aici, hainele pe care le-a dat jos s-au transformat, la atingerea pământului, în 12 zei, iar brățările, în flori superbe: una dintre ele s-a transformat în iris, o alta în lotus, iar lanțul de la gât — într-o crizantemă aurie.

Iată, deci, că potrivit legendei japoneze, istoricul crizantemei este legat, în mod simbolic, de cel al florii de iris, potrivit Agerpres.

Crizantema, simbol al Japoniei, a fost preluată pe numeroase blazoane și a constituit primul drapel național. Ea a devenit și simbol al împăratului, fiind reprezentată cu 16 petale, asemenea Soarelui ce răsare.

Crizantema, ”florile Sfântului Dumitru” la români

În Europa se evită oferirea crizantemei cu ocazia unor sărbători cu caracter romantic sau a unor evenimente fericite din viața noastră. Însă, în țări precum SUA, Japonia sau China, aceste flori sunt primite cu zâmbetul pe buze.

La români, crizantemele roșii, numite și ”dumitrițe”, sunt asociate liniștii, împăcării, iertării, dar și tristeții.

Românii le consideră ”florile Sfântului Dumitru”, celebrat de Biserica Ortodoxă la 26 octombrie.

În România, crizantemele se duc de obicei la mormite, de Luminatii.