Connect with us

Diverse

Crizantema, legenda superbă a reginei florilor de toamnă, supranumită planta tinereții veșnice și a fericirii

Publicat

pe

Supranumită drept Regina florilor de toamnă, Crizantemei i se mai spune și „floarea Orientului“ sau „floarea vieții“. Crizantema este una dintre cele mai prețioase flori și una dintre cele mai grațioase plante chinezești, alături de orhidee, bambus și prunul chinezesc.

Crizantemele au fost cultivate în China încă din secolul al XV-lea î.Hr. Un oraș antic chinez a fost numit Ju-Xian, în traducere „orașul crizantemă”. Planta a fost introdusă în Japonia probabil în secolul al VIII-lea a.d., iar împăratul a adoptat-o ca sigiliu imperial, potrivit Wikipedia.

Floarea a fost adusă în Europa în secolul al XVII-lea. Linnaeus a numit-o conform prefixului grecesc chrys-, care înseamnă auriu(culoarea inițială a florilor), și -anthemon, însemnând floare.

Cel mai cunsocut gen, Chrysanthemum face parte din familia Compositae și este originar din Asia, Europa și Africa, notează prof. dr. Elena Șelaru, în volumul ”Cultura florilor de grădină”.

Cei ce doresc să fie fericiți toată viața, trebuie să cultive crizanteme!

O veche zicală din China spune că cei ce doresc să fie fericiți toată viața, trebuie să cultive crizanteme.

Pentru chinezi, crizantema reprezintă odihna, liniştea, dar şi viaţa senină, iar crizantema albă semnifică jelirea sau necazul. Pentru japonezi, această floare este un semn de viaţă lungă şi de fericire.

Legenda din Valea Crizantemelor

Într-un articol publicat pe site-ul oficial al ziarului Făclia, dr. Liana Monica Deac arată că Keu Tze Tung a fost nevoit să fugă în Valea Crizantemelor, după ce ofensase un împărat.

Aici, pentru a-și potoli setea, a băut roua de pe petalele crizantemelor, devenind, în acest fel, nemuritor.

În credința budistă, acest dar al zeilor se explică prin faptul că, înainte de a bea rouă, Tung scrisese un text sacru pe petalele crizantemelor din vale.

Planta tinereții veșnice

O altă legendă chinezească spune că acum 3.000 de ani, un împărat, speriat de faptul că îmbătrânea, a aflat că pe Insula Libelulei, din Marea Soarelui Răsare (Japonia), creștea o plantă fermecată care îi putea aduce tinerețea veșnică, dar care nu putea fi culeasă decât de cei foarte tineri.

Așa că împăratul trimise acolo 12 flăcăi și 12 fecioare. Ajunși acolo cu greu, după o călătorie în care au întâmpinat mari greutăți, tinerii nu au găsit nicio plantă fermecată, și niciun locuitori, așa că au decis să se stabilească aici, alegând crizantema, pe care o aduseseră cu ei, ca simbol al națiunii lor.

Legenda creștină

Într-o legendă creştină, se spune că steaua care i-a condus pe Magi la Betleem le-a aratat acestora, în cele din urmă, locul în care se născuse Mântuitorul, întrupându-se sub forma unei crizanteme aurii la intrarea în grajdul unde se afla acesta, mai spune dr Liana Monica Deac în articolul publicat de Făclia.

Legenda japoneză

Frumoasa plantă este disputată și de japonezi, care au și ei propriile legende.

Se spune că, la începutul lumii, erau mulți zei în cer, așa încât o parte dintre ei au fost trimiși pe Pământ, printre care și zeul Izanagi cu zeița Izanami.

Aceasta a creat aici mai mulți zei, dar a murit atunci când a creat zeul focului. Zeul Izanagi a făcut tot posibilul pentru a o readuce la viață, dar nu a reușit. A mers atunci la râu, pentru a se scălda în apa lui purificatoare, dar aici, hainele pe care le-a dat jos s-au transformat, la atingerea pământului, în 12 zei, iar brățările, în flori superbe: una dintre ele s-a transformat în iris, o alta în lotus, iar lanțul de la gât — într-o crizantemă aurie.

Iată, deci, că potrivit legendei japoneze, istoricul crizantemei este legat, în mod simbolic, de cel al florii de iris, potrivit Agerpres.

Crizantema, simbol al Japoniei, a fost preluată pe numeroase blazoane și a constituit primul drapel național. Ea a devenit și simbol al împăratului, fiind reprezentată cu 16 petale, asemenea Soarelui ce răsare.

Crizantema, ”florile Sfântului Dumitru” la români

În Europa se evită oferirea crizantemei cu ocazia unor sărbători cu caracter romantic sau a unor evenimente fericite din viața noastră. Însă, în țări precum SUA, Japonia sau China, aceste flori sunt primite cu zâmbetul pe buze.

La români, crizantemele roșii, numite și ”dumitrițe”, sunt asociate liniștii, împăcării, iertării, dar și tristeții.

Românii le consideră ”florile Sfântului Dumitru”, celebrat de Biserica Ortodoxă la 26 octombrie.

În România, crizantemele se duc de obicei la mormite, de Luminatii.

Apasă ca să comentezi

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Diverse

Cheia longevității: să nu te doară oasele (!) Rețeta secretă a românului care a trăit 138 de ani

Publicat

pe

Scris de

A fost un adevărat monument al longevității… hrănindu-se cu legume și dragavei, cu brânză și lapte și carne din an în Paște (ori nici chiar atât). În vremea revoluţiei din 1848 era flăcău în toată firea, avea douăzeci de ani. 49 de ani la 1877. 86 la izbucnirea primului război mondial. Şi 135 de ani la intrarea Ştiinţei Craiova în categoria A. Olteanul verde ca bradul (era cât pe ce să spun/scriu verde ca prazul) ar fi murit în 1966, la vârsta de 138 de ani. Călare pe două veacuri, se pare că a fost unul dintre cei mai longevivi români (despre care să se fi auzit până la noi).

De la el ne-au rămas legende de tot felul, care trec din gură-n gură și din generație în generație, în comuna mehedințeană Firiz (azi în comuna Ilovăț) dar și o rețetă care e folosită de localnici pentru a alunga durerile de oase și de încheieturi. Oamenii sunt astfel mai sprinteni, mai puțin încrâncenați de durere și, zice-se, de aceea au și ei șansa de a trăi mai mult. Poate nu chiar atât de mult precum consăteanul lor, ciobanul Ilie Stamate, zis Mandău, cel mai vârstnic bărbat din România tuturor timpurilor (ori măcar unul dintre cei mai bătrâni, că din când în când mai apar vești și povești despre câte unul, prin câte un capăt de țară). British Pathe detine in arhiva sa un fragment dintr-un Jurnal TV care il prezinta vioi la 138 de ani.

Referindu-se la secretul longevității sale, moș Mandău spunea: „Omul trebuie să se păstreze ca să trăiască mult, să nu bea, să nu fumeze, să muncească. Am fost cioban toată viața, am trăit printre brazi și stejari, nu am cunoscut beteșugul”.

Leacul de care vă spuneam e de pregătit acum, în acest sezon, căci planta minune din care se face e liliacul mov, inflorescent în aprilie-mai. Unii spun că leacul ar fi în putere dacă-l faci cu liliac mehedințean, din vreunul dintre locurile binecuvântate de Sfântul Nicodim de la Tismana, care a trecut pe-acolo ca să înalțe mănăstiri. Făcu una la Vodița și alta la Coșuștea-Crivelnic și trecu cu pasul și pe la Ponoare, unde-i celebra pădure de liliac monument al naturii (dar din aceea nu ai voie să rupi vreun rap, așa că pigulește doar cu grijă suta de grame de flori proaspete de care ai nevoie).

Cum se pregătește alifia lui Ilie Stamate zis Măndău?

Culegi 100 de grame de floarea frumoasă, cu petalele bine deschise, dar care nu a început a se tumefia. E important ca floarea să fie în momentul cel mai puternic și sănătos al inflorescenței. Ai grijă să nu pui frunze sau crenguțe, numai floare curată. O așezi într-un vas de pământ și torni peste ea un litru de oloi curat de floarea soarelui (nu din cel de la magazin, ci obținut prin presare la rece, în moara de ulei). Ei, și vasul acesta îl pui la macerat, într-un loc întunecat, dar vezi să nu fie în beci, unde-i rece și timpul de macerare ar fi prea crescut. Unii zic că-i bine să îngropi vasul în pământ, sub 20 de cm, că acolo temperatura e mereu aceeași. După două săptămâni, când florile se vor fi macerat, scoți vasul la lumină și-nvârți în el cu o spatulă de lemn, ca să se omogenizeze alifia.

Cum se folosește? Se vor unge încheieturile cu această alifie și se vor masa ușor, până va intra în piele. Apoi se va acoperi locul cu o pânză moale și curată, din materiale naturale (in, bumbac, lână) ori chiar cu o blăniță bine curățată de iepure (se așază cu pielea tăbăcită spre mână, picior etc. și blănița spre exterior).

Articol relatat de portalul antenasatelor.ro

Citeşte continuarea

Trending

This is a test for Pinterest