Acvaponie. Cum sa creezi un sistem acvaponic

Acvaponia reprezinta un hibrid intre hidroponie (cresterea plantelor pe apa, fara utilizarea solului) si acvacultura (cresterea pestilor).

Acvaponia este larg raspandita in state precum Yemen, China, Arabia Saudita sau chiar Statele Unite. In Romania, conceptul de acvaponie a ajuns tarziu, prin anii 2010, iar primele ferme acvaponice din Romania au fost lansate abia in urma cu 2-3 ani. Chiar daca reprezinta o reala oportunitate de afacere, obtinand legume si peste, multi nu indrazesc sa investeasca intr-o ferma acvaponica de dimensiuni la standardele din strainatate.

Ce implica sistemul acvaponic?

Avantajele sistemului acvaponic?

Pestii genereaza amonia ca urmare a procesului de hranire. Folosirea unui filtru biologic sau chiar mecanic, are rol in a transforma amoniacul in nitrati, folositori plantelor. Acest lucru se datoreaza faptului ca in filtrul biologic se gasesc bacteriile nitrificatoare.

Secretul consta in nitrati, acestia fiind absorbiti de catre plante si sunt importanti in procesul de hranire si crestere a plantelor. Apa ce vine din bazul pestilor, trece pe la radacina plantelor sau fructelor, astfel, plantele absorb nutrientii de care au nevoie pentru a creste.

Principiul acvaponic a fost aplicat inca din anii 800 inainte de Hristos si a revenit la moda, in urma cu cativa zeci de ani.

Personal am testat acvaponia ca hobby, dar si ca idee de afacere, si am ajuns la cateva concluzii ce v-ar putea ajuta daca doriti sa va apucati de aceasta activitate.

Ce pesti sunt cei mai indicati in acvaponie?
Inainte de a ma apuca de acvaponie, am tot citit pe internet ca cel mai indicat peste este tilapia. Este un peste care are o crestere rapida, fara probleme din cauza densitatii (aglomeratie in bazin) si fara probleme cu bolile. Cum in Romania este greu de procurat tilapia, mi-am dat seama ca nu o sa pot opta pentru acest peste. De asemenea, este un mit faptul ca sunt „pesti” perfecti pentru acvaponie. Cel mai bun peste pentru acvaponie este cel care se gaseste in zona ta, si este adaptat la zona ta. De exemplu, eu am utilizat atat caras crap si chiar salau. In primavara ce urmeaza voi testa cteno (amurul/cosas), o sa va explic mai jos de ce.

Utilizarea carasului in acvaponie. Probabil este cel mai bun peste de utilizat in acvaponie, la urma urmei, daca nu ai o mega ferma acvaponica, interesul pentru a creste si peste de consum este mic. Carasul este cel mai rezistent peste de la noi, cu o crestere lenta intradevar, dar fara pretentii. Carasul nu are nevoie de mai mult de 2-3mg oxigen pe litru si de asemenea, este foarte rezistent la boli si nu este afectat de aglomeratia din bazin. Totusi, daca este prea aglomerat, refuza sa se hraneasca pentru ca simte ca este tinut in mediu artificial. Incepatorilor in acvaponie, le recomand sa utilizez carasul in acvaponie. Atentie, carasul este un peste mai murdar si bazinul necesita din cand in cand curatare completa. Daca utilizati carasul ca peste pentru acvaponie, va recomand neaparat un filtru biologic.

Utilizarea crapului in acvaponie. Un peste nu foarte pretentios in acvacultura, un pic mai pretentios in acvaponie. Chiar daca si crapul este un peste putin pretentios la oxigen (minim 5mg/l), acesta este mai pretentios cand vine vorba de densitatea din bazin. Mai mult de 5-6kg de crap pe metrul cub de apa eu nu am testat, dar pot spune ca a avut o crestere destul de buna si nu am intampinat probleme cu boli sau paraziti. Am utilizat crap vara a II-a de aproximativ 300-400g si l-am dus la aproximativ 900-1000g pana in toamna. Am ales sa opresc cresterea crapului in acvaponie imediat cum a venit perioada rece, pentru ca aveam nevoie de incalzire, crapul fiind un peste care nu se mai hraneste sub 12 grade decat foarte rar, dand semne de hibernare. Crapul este utilizabil in acvaponie daca se folosesc bazine mai mari de 10mc. Spre exemplu, cu un bazin de aproximativ 10mc, se pot creste pana la 60kg de crap (6kg pe metrul cub de apa).

Utilizarea salaului in acvaponie. Este probabil pestele cel mai prentetios pentru acvaponie, insa este probabil si unul dintre cei mai gustosi si cautati pesti autohtoni. Salaul chiar daca se hraneste si in perioada rece, ramane totusi un peste care mananca mai bine in perioada calda a anului. Foarte pretentios la nivelul de oxigen, este un peste care trebuie crescut cu atentie, fiind si vulnerabil la unele boli, si foarte pretentios la hrana. Pentru cresterea salaului in sistem acvaponic, se va utiliza obligatoriu hrana animala. Salaul crescut in sistem acvaponic nu poate fi crescut cu cereale ori cu pelete extrudat. Un prieten a testat salaul in sistem acvaponic dar a renuntat, era necesara procurarea periodica de hrana vie pentru salau: pestisori, rame sau larve. Fiind un peste rapitor, puietii de salau trebuie sa aiba aceeasi dimensiune. Desi in literatura de specialitate se spune ca nu este un peste „canibal”, ramane totusi un peste rapitor. Densitatea salaului in sistemul acvaponic nu trebuie sa depaseasca 2-3kg pe metrul cub.

Utilizarea cosasului (cteno/amur) in acvaponie. Dupa cum am spus mai sus, am in vedere utilizarea cosasului in acvaponie. Cosasul este un peste gurmand care mananca vegetatie macrofita. Ideea de la care am pornit, a fost sa hranesc cosasul cu grau incoltit, insa nu am studiat inca toate problemele ce pot interveni. Stiu totusi ca este posibila inflorirea apei cu cosasul in sistem avaponic, dar nici nu am gasit date care sa indice acest lucru. Daca acest peste ar fi compatibil in acvaponie, s-ar putea salva bani privind hrana pestilor. As putea utiliza porumb/grau/orz incoltit in sistem hidroponic, pentru a hrani cteno. Testul meu va avea loc in primavara ce urmeaza si sper sa fie un succes.

Crearea si pozitionarea bazinului cu pesti.
Trebuie avut in vedere cateva detalii minore pentru a nu fi surprinsi de evenimente neplacute pe parcursul culturii noastre acvaponice. De exemplu, se poate utiliza de la un bazin de 1mc pana la un bazin mare, de 10mc sau 20mc. E la alegerea fiecaruia. Ideea este, ca un bazin mult prea mare trebuie oxigenat mai bine, deci o pompa de aerare mai puternica, implicit o pompa mai puternica si mai multe plante.

Bazinul cu pesti nu se va lasa in bataia soarelui. Este foarte important ca bazinul sa ramana intr-un loc umbrit, ferit de soare si de lumina puternica. Bazinul va fi acoperit pentru a nu favoriza dezvoltarea fitoplanctonului in apa pestilor.

Bazinul poate fi ingropat, sau de suprafata. Multe persoane ce au testat acvaponia utilizeaza cel mai des bazine de suprafata, din plastic, fibra sau lemn si folie. Aceste bazine sunt tinute in hale sau in sere, ori chiar afara, daca vremea permite. Cel mai des am vazut bazine de 1mc, facute din clasicele bidoane albe ce se gasesc pe piata. Eu folosesc un bazin ingropat, ferit de soare si de curenti. Am sapat o groapa de circa 10mp, cu adancimea medie de 1m, si am utilizat membrana cauciucata. Atat bazinul ingropat cat si cel de suprafata, trebuie sa fie pozitionat intr-o zona calduroasa pe timpul iernii daca se doreste continuarea activitatii. In cazul in care, nu puteti oferi pestilor si plantelor un mediu prielnic pe timpul iernii, va recomand sa sistati activitatea in perioada rece.

Atentie! Punerea bazinului cu pesti in solarii sau sere poate duce la supraincalzirea apei si implicit la mortea pestilor. Temperatura apei din bazin nu trebuie sa depaseasca 28-30 grade Celsius.

Tavile/bazinele destinate cresterii plantelor.
Sunt mai multe optiuni pentru cresterea plantelor in sistem acvaponic. Unii folosesc tavi special create pentru aceasta activitate sau puteti construi bazine chiar dvs. Eu utilizez bazine facute din schelet din lemn, cu membrana cauciucata. Daca doriti sa va apucati de acvaponie ca si hobby, puteti utiliza tavite din plastic, jumatati din bidoane sau orice altceva doriti si aveti la dispozitie. Daca doriti sa faceti din acvaponie o eventuala afacere, este mai recomandabil sa folositi bazine cu schelet din lemn sau metalic, si membrana cauciucata. Motivele sunt simple, costul mai mic de productie pentru cele confectionate si de asemenea, posibilitatea de creare a unui spatiu mai mare de crestere.

Suportul plantelor.
Pentru suportul plantelor sunt mai multe optiuni, de la pietris, roca vulcanica, pana la polistiren. Cei mai multi folosesc polistirenul pentru a fi suportul plantelor, insa, daca aveti la dispozitie pietris sau roca vulcanica din belsug, va recomand aceste materiale. Spre exemplu, daca doriti sa cresteti capsuni in sistem acvaponic, va recomand mai degraba pietrisul/roca vulcanica (sau roci speciale) in dauna polistirenului. Motivul este unul cat se poate de clar, atunci cand capsunile vor creste si vor avea multe fructe, greutatea lor ar putea afecta stabilitatea polistirenului in bazinul de crestere.

Ce plante si fructe se pot utiliza in sistemul acvaponic.
– orice salata verde, nap, busuoic, menta.
– rosii, ardei, castraveti, fasole, mazare brocoli, conopida, varza
– lamai, portocal, porumb, sfecla, ridici, morcovi, cepe, capsuni, vinete, ardei iute (se recomanda indeosebi la substrat tare – pietris, roca)
* Sistemul acvaponic nu necesita adaugarea de ingrasaminte in apa!

Alte sfaturi de care ar trebui sa tineti cont:
– bazinele cu plante vor fi pozitionate intr-un solar pentru o crestere mai rapida.
– bazinul cu pesti se va pozitiona la umbra, niciodata in bataia soarelui
– in sistemul acvaponic se urmareste productia de plante indeosebi, cea de peste fiind una nu tocmai mare
– se urmareste calitatea apei, daca se poate, utilizarea masuratorilor pentru PH, oxigen, nitriti, nitrati sau amoniac.
– se utilizeaza pompa de aerare si pompa de apa
– se recomanda utilizarea unui filtru biologic (se poate cumpara sau se poate confectiona)
– daca intentionati sa utilizati sistemul acvaponic si iarna, trebuie sa stiti ca aveti nevoie de incalzire suplimentara, atat pentru pesti cat si pentru plante

Pentru alte informatii suplimentare despre acvaponie puteti sa lasati un comentariu, sau puteti sa ma contactati. De asemenea, pentru aprofundarea de informatii despre piscicultura sau agricultura, urmariti acest website cat mai des si veti avea de invatat!

Informatiile publicate de PERFECTPRACTIC.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.