Deci ati pornit prima voastra gradina. Probabil cateva rosii, dovlecei, alte legume si diverse plante aromate? Probabil si cateva flori, pentru a da culoare? Veti face economii la alimente, dar investitia initiala a fost destul de insemnata. Pamant, turba, plante, ingrasamant ... si multe altele, s-au adaugat rapid listei initiale. Daca reincepeti in fiecare an veti constata ca gradina va pune "stapanire' pe contul bancar.

Din fericire cele mai multe lucrari pregatitoare din gradina pot genera cheltuieli doar o singura data, cu conditia de a face gradinarit durabil. Nu numai ca metodele durabile de gradinarit fac bine la portofel dar sunt si mai "blande" pentru planeta: utilizeaza mai putina apa, generaeaza mai putine deseuri, utilizeaza mai bine resursele, spatiul si eficientizeaza timpul folosit la cultivarea plantelor.

Ce inseamna gradinarit durabil?

Gradinaritul durabil se refera la acea gradina care poate fi utilizata productiv an de an fara a fi nevoie de costurile excesive ale repornirii sau de materiale suplimentare.

Unii sustin ca o adevarata gradina durabila ar trebui sa utilizeze numai materiale organice, dar acest aspect tine doar de tine. Utilizarea ocazionala a pesticidelor sau a altor produse non-organice nu inseamna ca intreaga ta gradina nu este durabila.

Din motive de sanatate si siguranta va sugeram sa va concentrati pe gradinaritul organic, dar cheia durabilitatii este reutilizarea materialelor, reducerea deseurilor si cresterea eficientei.

Ciclul de viata

In linii mari, ciclul de viata al unei gradini durabile arata in felul urmator:

1. Compostul de inalta calitate intra in solul fertil din gradina voastra, intinerindul fata de anul anterior

2. Rasaduri crescute din seminte sau din butasi

3. Strat de mulci realizat din frunze uscate, ce acopera compostul si protejeaza si conditioneaza solul

4. Apa din resurse durabile: un butoi cu apa de ploaie sau orice alt sistem de captare a apei de ploaie

5. Mai mult compost pe durata sezonului , pentru a hrani plantele.

6. Tratamentul solului, prevenirea nonchimica a daunatorilor, plantarea simpatica, insectele de pradatoare de melci, acarieni si alte daunatoare.

7. Recolteaza alimentele, pastreaza suficiente seminte pentru plantele din anul urmator si pune toate materialele nefolosite intr-o lada de compost pentru a putea fi gata de folosire in anul viitor.

Desigur ca este o libertate deplina in acest scenariu, si nu trebuie sa urmariti fiecare pas. Chiar si ceva atat de simplu precum pregatirea unei cutii cu compost poate fi un mare economisitor de timp si bani in momentul in care va trebui sa replantezi anul urmator.

Sa impartim acest ciclu in mai multe parti studiind fiecare etapa in parte, pentru a putea vedea ceea ce putem face pentru a avea o gradina mai productiva si durabila de la an la an.

Compostul

Cand materialul organic din plante se descompune, microorganisme se hranesc cu el. Microorganismele consuma carbon si elimina tot felul de substante nutritive de care au nevoie plantele pentru a se dezvolta.
Acesta este modul prin care functioneaza intreg ecosistemul planetei noastre. Compostarea o gasim aproape peste tot in jurul nostru. De ce sa nu ne folosim de el si sa nu mai cheltuim banii castigati cu greu, pe solul imbogatit?

Contrar credintei populare, compostarea nu este greu de realizat si nici urat mirositoare. Compostul bun ar trebui sa aiba un miros autentic de pamant, asemanandu-se cu solul din padure dupa o ploaie.

Pentru mai multe detalii referitoare la modalitatile de producere a unui compost adecvat, cititi articolul referitor la pregatirea compostului.

Dupa ce ati produs "aurul negru", asa cum il numesc pasionatii de compost, puneti-l in solul fertil inainte de plantare. Majoritatea radacinilor de plante stau in primii 15 cm de sol, astfel incat concentrati-va pe asezarea compostului in aceasta zona.

Procedand astfel, veti returna nutrientii in sol (minerale precum fosfor, potasiu, magneziu, zinc, mangan si fier), toate aceste minerale ajutand plantele sa creasca.

De asemenea compostul imbunatateste textura solului. Acest lucru are un beneficiu dublu. Daca aveti solul slab sau nisipos, compostul il va ajuta sa retina apa mai bine. Daca solul este de lut, compostul ii va imbunatati drenajul.

In ambele cazuri, rezultatul final este mai sanatos, usor de intretinut plantele care au nevoie de mai putin ingrasamant, si sunt mai productive.

In timp ce compostarea este un element esential al gradinaritului durabil. Un alt factor important in pregatirea solului sunt mineralele. Solurile din intreaga lume tind sa fie mai scazute in minerale. Acest lucru poate fi mult mai usor remediat decat isi dau seama multi oameni, prin simpla adaugare a prafului de roca peste sol. Aici gasiti un sfat interesant referitor la acest aspect: http://organicconnectmag.com/wp/2009/10/seer-centre-scotlands-remineralized-oasis/

Stratul de mulci

Mulci se referă la punerea unui strat suplimentar de material organic pe partea de sus a solului dumneavoastră.

Exista mai multe motive pentru care folosirea mulciului este b, opreste buruienile, pastreaza solul umed, previne scurgerea solului, impiedica compactarea solului pe timpul ploii, pastreaza scazuta temperatura solului, creste numarul de rame si microorganisme benefice solului si previne murdarirea plantelor cu noroi.

De fapt, majoritatea gradinarilor considera mulciul ca fiind una dintre cele mai importante parti ale unei gradini durabile si cu intretinere minima.

Deci, mulciul este un lucru bun. Ce fel de mulci sa folosim?

Orice gradinar ati intreba, va avea o alta opinie in acest sens si intr-adevar nu exista un raspuns corect.

Totul depinde de ce anume plantati. De exemplu, acele de pin sunt o optiune ieftina care functioneaza bine pentru plantele ce au nevoie de soluri acidice, dar nu functioneaza la plantele ce au nevoie de un sol neutru.

Cat de mult mulci trebuie sa folosesc? O regula buna este sa folositi un strat de ~5 cm de mulci la suprafata solului bine compostat. Se poate adauga mai mult mulci in cazul in care acesta se deterioreaza de-a lungul sezonului.

De asemenea, asigurativa ca nu veti pune niciodata mulci peste plante sau peste tulpini. O idee, din pacate foarte frecventa, dar foarte proasta, este asezarea de mulci excesiv in jurul copacilor. Nu numai ca arata ridicol dar aceasta actiune este si daunatoare pentru copaci.

Pur si simplu presarati un strat de ~5 cm de mulci peste stratul de compost, asigurandu-va ca pastrati o distanta de cativa centimetri in jurul tulpinilor si trunchiurilor plantelor din gradina.

In ceea ce priveste tipul de mulci folosit, totul depinde de tine, dar evita mulciul comercial care contine coloranti. Nu numai ca arata urat dar aschiile de lemn folosite provin din surse ce ar putea avea substante chimice daunatoare. Axati-va pe materiale organice precum aschiile de lemn, scoarta de copac, frunze mucegaite, bucati foarte mici de scoarta de pin sau coji. Unii gradinari folosesc chiar si cauciucul reciclat de la vechile anvelope.

Favoritul multora este mulciul din frunze mucegaite, care uneori se gaseste si in comert, dar poate fi realizat cu usurinta prin simpla trecere de cateva ori cu masina de tuns iarba peste frunzele uscate tocandu-le si apoi adunandu-le in saci.

Irigarea

In cazul in care nu locuiti la tropice , aveti cele mai mari sanse sa va trebuiasca apa in gradina.

Butoaie cu apa de ploaie.

Modul durabil de a face acest lucru este sa folositi butoaie pentrui a capta excesul de apa oferit de ploi. Puteti cumpara butoaie echipate complet pentru a le atasa la jgheabul acoperisului. Astfel puteti capta apa de ploaie si o veti putea folosi in zilele in care nu ploua.

Fii local

Chiar si cu un rezervor de apa de ploaie, exista o multime de modalitati prin care sa reduceti necesitatea udarii. Daca doriti sa amenajati o gradina cu plante ornamentale, folositi polante locale, rezistente la seceta si care sunt bine adaptate zonei in care locuiti. Faceti o vizita in magazinele de gradinarit locale pentru a verifica ce plante sunt rezistente la seceta si ce plante sunt specifice zonei.

Uda unde trebuie

Un alt mod de a reduce necesarul de apa este sa udam doar acolo unde este nevoie, zona de radacina a plantei. Irigarea altor zone nu va face dacat sa hraneasca buruienile si este o risipa de apa. In acest fel prin trecerea de la sistemul de stropire la cel prin picurare este singurul mod prin care orice gradinar poate economisi apa.

Sistemele de picurare variaza de la sisteme profesionale complexe (scumpe dar cu potential de economisire a banilor pe termen lung), la sisteme pe care le puteti construi foarte simplu. Cautati furtun flexibil la magazinele specializate, si apoi urmariti un tutorial despre cum sa facem un sistem cu picurator. Chiar si ceva atat de simplu precum o sticla de plastic poate crea un sistem banal de picurare, dupa cum se vede in acest tutorial de pe site-ul YOU GROW GIRL.

Un alt sfat:

Plantati inteligent. Asta inseamna sa plantam in acelasi loc plantele care au nevoie de apa. O modalitate de a realiza acest lucru o gasiti aici.

Confruntarea cu bolile si daunatorii

Indata ce gradina este gata si functioneaza calitativ, solul este bine imbogatit si are un strat de mulci frumos, a sosit timpul sa ne ocupam si de daunatori si bolile plantelor. Daca solul este bun si cultivi plante locale, acestea nu ar trebui sa aiba prea multe boli, dar daunatorii sunt o problema reala.

Este posibil sa fim tentati pur si simplu sa pulverizam unul dintre numeroasele pesticide comerciale, dar acest aspect nu numai ca este costisitor,eventual daunator pentru sanatate si mediu, dar in general nu este necesar.

Oamenii au cultivat plante de mii de ani, pesticidele comerciale au inceput sa apara abia in jurul anului 1940. deci da, pentru fiecare pesticid exista aproape intotdeauna o solutie organica si mai putin periculoasa.

O solutie durabila este plantarea de plante simpatice. De exemplu multe boli si paraziti care afecteaza tomatele pot fi prevenite prin plantarea craitelor in apropierea acestora. Exista de asemenea multe dovezi ca tomatele cresc mai bine si fac mai multe fructe atunci cand in vecinatatea lor cresc si craite.

Solutii similare de simpatie si compatibilitate exista si la alte plante.

O alta solutie o constituie insectele pradatoare sau de ruinare, de exemplu femela gandac se hraneste cu afide, inamicul obisnuit al tufelor de trandafiri.

Prelucrarea semintelor

Asadar ati avut o gradina de succes, ati recoltat fructele, legumele si ati cules florile. Acum insa se apropie iarna. deci ce o sa facem anul urmator?

Nu este nevoie sa cumparam seminte noi in fiecare an, puteti utiliza semintele de fructe si legume pentru cultivarea plantelor din anul urmator.

In majoritatea cazurilor, va trebui sa procesati semintele lent prin fermentare si uscare, dar in general procesul nu este prea dificil. Selectati cateva fructe ale celor mai aratoase plante si apoi culegeti semintele din ele.

In cazul tomatelor, este simplu deoarece semintele nu necesita decat spalare si lasare in apa la caldura cateva zile. Odata terminat procesul de fermentatie, la suprafata apei se aduna o mazga, care trebuie indepartata usor. Dupa aceasta operatiune se lasa semintele la uscat. Acest lucru poate dura si o saptamna la rosiile mai mari. Odata uscate semintele se depoziteaza in recipiente etanse si sunteti pregatiti pentru anul urmator.

Cele mai comune legume pot fi recoltate pentru seminte intr-o maniera similara. La o cautare amanuntita pe internet putem descoperi aceste detalii pentru fiecare leguma in parte.

Un alt lucru de tinut minte este ca bulbii de iris si de lalele pot fi dezgropati peste iarna si tinuti undeva la interior, urmand a fi replantati anul urmator.

Concluzii

Gradinaritul poate fi o propunere foarte scumpa, dar din fericire nu este nevoie sa fie asa. de fapt daca urmati toate sfaturile si ideile de mai sus si sunteti dispus sa depuneti putin efort in ele, veti constata ca gradinaritul durabil este aproape gratis.

Sursa: http://howto.wired.com/wiki/Garden_Sustainably